El se va ocupa in continuare cu administrarea si dezvoltarea complexului, deruland in paralel si alte businessuri.

Pachetul majoritar de actiuni al companiilor ModaTim Investment si ModaTim Properties, cunoscute pentru dezvoltarea proiectului City Business Centre (CBC), a fost preluat de fondul sud-african de investitii New Europe Property Investments (NEPI), aceasta fiind cea mai mare tranzactie cu birouri din afara Bucurestiului.

Valoarea tranzactiei ar putea ajunge la 92 de milioane de euro, NEPI platind in prima faza 16,55 milioane de euro pentru cele trei cladiri finalizate.

De ce a decis sa vanda

De-a lungul ultimilor ani, Ovidiu Sandor, dezvoltatorul proiectului, a primit mai multe oferte de preluare, avand in vedere ca City Business Centre este cel mai important complex de birouri din afara Bucurestiului, insa decizia de a vinde a fost luata abia in ultimul an.

“Succesul proiectului se datoreaza in mare parte faptului ca am reusit sa ne pastram cumpatul in anii de boom, continuand pe un fundament rational si dezvoltand progresiv. Am vandut catre NEPI pentru ca implicarea celui mai activ fond de investitii din piata locala reprezinta o garantie pentru proiect si un angajament pe termen lung in fata chiriasilor”, explica Sandor.

City Business Centre include trei cladiri finalizate, una in curs de dezvoltare ce va fi livrata in iunie si alta a carei constructie nu a inceput inca. Pana in prezent au fost livrati 25.000 mp de spatii de birouri, urmand ca la finalizare proiectul sa aiba 43.000 mp. Ovidiu Sandor, va ramane administrator al complexului, fiind responsabil de relatia cu chiriasii si de dezvoltarea urmatoarelor doua cladiri.

Ce face in continuare?

“Voi coordona in continuare dezvoltarea proiectului si activitatea comerciala a CBC pana in 2015. Ramanerea mea in proiect inseamna stabilitate”, a declarat Sandor.

In perioada urmatoare, el va mai fi implicat in diverse proiecte care au ca scop dezvoltarea comunitatii de IT din Timisoara si spune ca va incerca sa sprijin initiativele locale prin facilitati oferite start-up-urilor la CBC, in cladirea D.

“De asemenea, voi ramane implicat in boardul ModaTim - fabrica de textile mostenita de la tatal meu, un business de familie si de suflet care va merge mai departe. Nu in ultimul rand, voi cauta si voi analiza noi oportunitati de investitii”, a continuat managerul.

Un alt business de care Sandor se va ocupa este reprezentat de magazinul online pravaliadeacasa.ro, adresat in special romanilor din strainatate. Magazinul va fi dezvoltat in acest an prin cresterea gamei de produse, dezvoltarea infrastructurii si extinderea pe inca un segment.

In paralele, omul de afaceri mai are o pensiune in comuna Bogda, din judetul Timis. Casa Altringen, asa cum se numeste pensiunea, poate gazdui pana la 20 de persoane.

Vezi mai jos ce spune Ovidiu Sandor, potrivit unor declaratii anterioare, despre:

Fabrica de textile ModaTim: “Este o firma pe care tatal nostru a condus-o timp de peste 20 de ani, in care am crescut alergand printre haine cand eram copil, iar unele angajate ma stiu inca de cand aveam cativa ani. In plus, fiind o societate cu circa 400 de actionari, este o provocare continua”.

Afaceri: “Cred ca se pot face afaceri in care toata lumea sa fie multumita si fiecare sa castige ceva la sfarsitul zilei. Consider ca, in anumite situatii, este bine sa renunti la un leu in plus castigat astazi pentru a dezvolta o relatie pe termen lung. Cred in afacerile care se bazeaza pe o strategie si o viziune pe termen lung si nu cred in afacerile care sunt facute pentru astazi, mai ales in domeniul imobiliar, unde durata unei cladiri este, in medie, de 50 de ani”.

Guvern: “Guvernul ar trebui sa inteleaga ca lucrurile administrate in maini private functioneaza mai bine decat cele administrate in mainile statului. Ce ar trebui sa invete guvernul de la mediul privat este un cuvant numit outsourcing: cu cat vom plasa mai multe din activitatile administrative in maini private, cu contracte corecte, cu atat lucrurile vor merge mai bine”.

Pasiunile sale: “Hartile ma determina sa caut noi surse si sa citesc pentru a-mi satisface curiozitatea despre istoria regiunii noastre. Ele reprezinta si un refugiu mental atunci cand vreau sa ma deconectez de munca, dar si un mod de a cunoaste alti oameni pasionati si eruditi. (…) Intre timp incerc sa invat cat mai multe despre ele, incerc sa le gasesc pecele mai interesante, rare si deosebite harti ale regiunii. Candva, poate, voi si scrie despre ele”.

E-mail: “Inboxul este parametrul care imi genereaza nivelul de stres. Acolo pastrez toate e-mailurile care presupun o actiune din partea mea. Cand am mai putin de 100 de e-mailuri sunt foarte relaxat, cand am intre 100 si 200 deja intervine un oarecare stres si cand trec peste 200 deja sunt agitat”.

Copilarie: “In copilaria foarte frageda, ma uitam cu placere la Veronica, imi aduc aminte ca aveam si un disc cu muzica din film, ceea ce ma facea foarte popular in randul colegilor de la gradinita. La desene animate aveam acces doar duminica, ma uitam impreuna cu sora mea. Ne placeau in special Ciocanitoarea Woody si Tom & Jerry”.

Sursa: Wall-Street

În consecinţă, piaţa rezidenţială îşi va reduce dependenţa de „Prima Casă”, odată ce băncile vor dezvolta credite ipotecare în condiţii similare, consideră Dimitra Marini, directorul general al EFG Eurobank Property Services Romania.

„În condiţiile în care indicatorii macro-economici ai României vor continua să se stabilizeze, în special inflaţia, şi dobânda de referinţă a BNR va continua să scadă, cel mai probabil va apărea o atractivitate sporită a creditului în lei. Acesta va putea să compenseze în curând restricţionarea accesului la creditul în euro, preferat de cumpărătorii locali până acum.

Ceea ce în final va duce la reducerea dependenţei pieţei rezidenţiale de programul «Prima Casă» şi la dezvoltarea unor credite ipotecare în condiţii similare”, a declarat Dimitra Marini într-un interviu pentru Capital.

Potrivit acesteia, sprijinul pe care „Prima Casă” îl oferă sectorului rezidential le permite proprietarilor de apartamente noi să spere că vor vinde locuinţele puse pe piaţă.

Băncile ţin falimentele sub control

În ciuda restricţiilor de pe piaţa financiară şi a necesităţii curăţării portofoliilor imobiliare, este puţin probabilă o înmulţire „explozivă” a insolvenţelor şi falimentelor în sectorul rezidenţial, apreciază reprezentantul EFG Eurobank.

Marini admite că există posibilitatea înmulţirii acestor cazuri în acest an, comparativ cu 2011, dar acest lucru nu va duce la o scădere dramatică a preţurilor, cum preconizează unii analişti, deoarece băncile active în piaţă doresc să evite astfel de situaţii.

„Situaţiile critice cu care se confruntă unii dezvoltatori trebuie privite diferit de la caz la caz, unele proiecte au încă posibilitate de redresare şi se bucură de sprijinul investitorilor şi al finanţatorilor, în vreme ce alte proiecte nu au o şansă reală de a se salva fiind construite pornind de la presupuneri nerealiste”, menţionează Dimitra Marini.

Degradarea clădiriilor rezidenţiale impune o rată de înlocuire de minim 1% pe an, explică Marini. În Bucureşti, această rată nu a fost atinsă decât în 2008, în ultimii 20 de ani. În restul perioadei, rata de înlocuire, în Bucureşti, nu a fost decât de 0,3-0,7% pe an, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Marini spune că piaţa rezidenţială are un anumit recul între momentul generării cererii şi livrarea ofertei, acesta este în medie de circa 12-18 luni. Începând cu efectele pregnante ale crizei acest termen de livrare a unităţiilor rezidenţiale a crescut constant ajungând până la dublarea lui.

Sursa: Capital

Astfel, in urmatorii doi ani, pe o raza de circa trei kilometri ar putea concura trei proiecte de retail.

Pana in prezent, in nord-vestul Capitalei functioneaza un singur centru comercial: prima faza a Colosseum a fost inaugurata in vara, odata cu deschiderea magazinului de bricolaj Leroy Merlin, urmata, la cateva luni, de inaugurarea hipermarketului Carrefour.

La o distanta de doi kilometri de Colosseum, proiectul Victoria City, in actionariatul caruia au intrat recent sud-africanii de la New Europe Property Investments (NEPI), isi asteapta autorizatia de construire.

Victoria City, amplasat pe fosta platforma a fabricii Textila Dacia din Bucurestii Noi, ar urma sa fie inaugurat in 2013 si va avea o suprafata inchiriabila de 56.000 mp.

Tot in Bucurestii Noi, la o distanta de doar 1,2 km de Colosseum si de 3,1 km de Victoria City, ar urma sa fie deschis in 2012-2013 cel de-al treilea mall al israelienilor de la AFI Europe (al doilea fiind cel din Ploiesti), cunoscuti pe piata locala pentru dezvoltarea AFI Palace Cotroceni.

AFI Europe a anuntat ieri ca a semnat cu operatorul Real pentru deschiderea unui hipermarket de 12.000 mp in mallul AFI Palace B. Noi. Proiectul israelienilor  va gazdui un centru comercial cu o suprafata inchiriabila de 30.000 mp, un magazin Do-It-Yourself cu o suprafata de 18.000 mp atasat coridorului principal al mallului si mai multe boxe aditionale de retail cu o suprafata comerciala totala de 6.000 mp.

Cum vor rezista trei centre comerciale pe o raza de circa trei kilometri? Ramane de vazut pe ce operator de hipermarketuri vor miza si dezvoltatorii Victoria City, dupa ce primul nume, Cora, a ramas in ceata, dat fiind ca o astfel de ancora poate determina, alaturi de locatie, succesul sau insuccesul unui mall.

Sursa: Wall-Street

Pachetul majoritar de actiuni al ModaTim Investment S.A. si ModaTim Properties S.A., cunoscute pentru dezvoltarea proiectului City Business Centre (CBC), a fost preluat de fondul sud-african de investitii New Europe Property Investments (NEPI), a anuntat dezvoltatorul timisorean.

Ovidiu Sandor, cel care a dezvoltat pana in prezent trei cladiri din City Business Centre, va continua sa asigure, pana in 2015, administrarea proiectului si se va ocupa de dezvoltarea corpurilor D si E, programate spre livrare in urmatorii doi ani.

Intregul proiect City Business Centre va include cinci cladiri de birouri cu o suprafata inchiriabila de 43.000 mp, investitia totala fiind estimata de Ovidiu Sandor la 50 de milioane de euro. Pana in prezent au fost livrate trei cladiri, cu o suprafata inchiriabila de 25.000 mp si un grad de ocupare de 90%.

Constructia celei de-a patra cladiri, o investitie de 11 milioane de euro, a inceput in primavara anului trecut, iar livrarea este estimata pentru luna iunie. In acest context, veniturile din chirii pe care Sandor urma sa le obtina in acest an se ridicau la aproape 4 milioane de euro.

Tranzactia a fost intermediata de compania de consultanta Jones Lang LaSalle, care a reprezentat proprietarul. Alaturi de Jones Lang LaSalle, la incheierea dealului au participat si companiile NNDKP, care a asigurat consultanta juridica si PricewaterhouseCoopers (PwC) pe partea de consultanta financiara si fiscala.

“Succesul acestui complex de birouri a atras mai multe oferte de la jucatori internationali importanti in ultimii 3-4 ani. Ca o prima tranzactie institutionala semnificativa pe piata de birouri din afara Bucurestiului, vanzarea CBC este importanta  pentru aceasta piata in evolutie, demonstrand existenta cererii investitorilor pentru proiecte regionale, cu conditia ca acestea sa fie cu adevarat «prime» si dominante”, a spus Troy Javaher, managing director pentru Jones Lang LaSalle in Romania.

Printre chiriasii City Business Centre Timisoara se numara Alcatel-Lucent, Microsoft, Autoliv, Visma Software, Wipro Technologies, Raiffeisen Bank sau BCR. Numarul persoanelor care isi desfasoara activitatea in City Business Centre Timisoara depaseste 2.000.

Informatiile despre tranzactia dintre NEPI si Ovidiu Sandor au aparut inca din toamna anului trecut, valoarea dealul fiind estimat de surse din piata la 40 de milioane de euro. In plus, la finalul anului trecut, NEPI a atras 40 milioane euro de la actionari si investitori in cadrul unei majorari de capital, banii putand fi utilizati pentru potentiale achizitii in Romania sau rambursarea unor imprumuturi.

Pe piata spatiilor de birouri, NEPI a preluat la finalul anului 2010 cladirea de birouri Floreasca Business Park. Dupa preluarea proiectului din Timisoara, NEPI detine 50.000 mp de birouri finalizati.

NEPI este primul fond de investitii imobiliare listat la Bursa de Valori Bucuresti, pe segmentul de piata creat pentru Real Estate Investment Trusts (REITs). Fondul mai este listat la bursele de valori de la Johannesburg (Africa de Sud) si de la Londra, pe segmentul AIM.

Sursa: Wall-Street

Westfield Stratford City este unul dintre cele mai mari mall-uri din lume, dar şi unul dintre cele mai costisitoare. Acesta are o suprafaţă închiriabilă de 176.000 de metri pătraţi şi a costat 1,7 miliarde de euro.

Spre comparaţie, cel mai mare mall de la noi, AFI Palace Cotroceni, are o suprafață închiriabilă de aproximativ 76.000 metri pătrați.

Conform studiilor, aria de cuprindere a potenţialilor clienţi este de 4,1 milioane de locuitori, care au o putere de cumpărare de 3,71 miliarde euro.

Westfield Stratford City are 300 de magazine, 70 de restaurante, 14 săli de cinema şi două hoteluri. Tot aici, clienţii vor găsi cel mai mare cazinou din Marea Britanie o sală de bowling şi un Apple Store.

Merită menţionat că în acest mall sunt instalate dale inteligente de la Pavagen, care transformă energia cinetică a pașilor trecătorilor în electricitate regenerabilă, care poate fi stocată în baterii litiu-polimer sau folosită direct pentru a alimenta aplicații de mic voltaj, cum ar fi iluminatul stradal, ecrane, difuzoare, alarme și panouri pentru reclame.

Mall-ul din Londra este impresionant, dar şi mai spectaculos va fi cel care va fi ridicat în Capitală. Colosseum Shopping Center, proiect anunţat încă din 2006 va fi cel mai mare mall din Europa, acesta urmând a fi desfăşurat pe o suprafaţă de 620.000 metri pătraţi.

Va fi de trei ori mai mare decât AFI Palace Cotroceni şi va necesita o investiţie estimată la 350 milioane euro. Colosseum va avea peste 480 de magazine şi 8.500 locuri de parcare.

Galerie Foto

Sursa Capital

Paksoy lucrează în firma de consultanţă Jones Lang LaSalle, care l-a desemnat să conducă mallul cu o suprafaţă închiriabilă de 116.000 de metri pătraţi şi 280 de magazine, potrivit profilului publicat pe site-ul Linkedin.

Proiectul din Istanbul este de trei ori mai mare decât Bucureşti Mall şi cu circa 50% mai mare decât Sun Plaza sau AFI Palace Cotroceni, cele mai mari malluri din România.

Lucrările la mallul din Istanbul au început în 1997 şi au fost finalizate doar opt ani mai târziu, datorită numeroaselor amânări şi întreruperi ale construcţiei.

Mallul are zilnic aproape 200.000 de vizitatori şi chiriaşi precum Debenhams, Esprit, Benetton sau Zara.

Cel mai mare mall din Europa este în prezent proiectul Westfield Stratford City din Londra, cu o suprafaţă închiriabilă de 176.000 de metri pătraţi, iar în acest an recordul ar urma să fie din nou bătut de către proiectul Puerto Venecia din Zaragoza, Spania, care va ajunge la o suprafaţă închiriabilă de 206.000 mp.

Cele mai mari malluri din lume sunt în Asia şi America de Nord.

Galerie Foto

Sursa: Ziarul Financiar

Modificările sunt în general de formă, mai puțin de fond. Principala modificare este cea legată de ridicarea interdicției de vânzare a imobilului achiziționat prin acest program.

Proiectul de act normativ aduce o serie de măsuri noi menite să îmbunătățească derularea programului Prima Casă. 

Așa cum spune unul din bancherii din piață, au fost aduse rezolvări punctuale pentru situații de criză pe care finanțatorii și garantul le-au întâlnit până acum sau le pot întâlni de acum încolo.

În afara câtorva detalii care țin de documentația necesară obținerilor de executări silite sau de stabilirea cotelor indivize, actul normativ ridică interdicția ca imobilul achiziționat prin acest program să nu fie înstrăinat timp de cinci ani de proprietar.

Măsura a fost luată probabil tot ca urmare a cazurilor reclamate de instituțiile de credit, cazuri în care dintr-un motiv sau altul proprietarul își dorește fie refinanțarea creditului pentru obținerea unei case mai mari sau mai mici, în funcție de evoluția economică a individului, fie nu mai poate achita ratele și banca se vede pusă în imposibilitatea de executa respectivul imobil deoarece exista această interdicție legală de înstrăinare a imobilului achiziționat prin programul Prima Casă.

Deși soluții tehnice s-au găsit pentru vânzările făcute în înțelegere cu banca: banii obținuți din vânzare stau într-un cont escrow până la expirarea termenului.

Politică socială sau de ajutorare a pieței de real estate?

Carmen Retegan, președinte Verida Credit, IFN specializat pe credite ipotecare, comentează felul în care staul elimină treptat toate interdicțiile impuse celor care voiau să adere la programul Prima Casă.

“Până acum am înțeles: statul ducea o politică socială prin acest program. Acum nu mai avem de-a face neapărat cu o politică socială și nu înțeleg de ce nu pot intra în acest program și alți jucători. Practic, statul ar trebui să se hotărască: derulează un ajutor social pentru tineri sau un program de ajutorare a pieței de real estate?”.

Într-adevăr, printre alte interdicții ridicate de guvern sunt și cele referitoare la cei care dețin deja un imobil și pot totuși achiziționa o locuință prin programul Prima Casă.

Dacă până acum puteau apela doar cei care aveau o locuință mică ca suprafață, după noul act normativ un client poate apela la programul Prima Casă și „în cazul în care locuinţa achiziţionată iniţial în cadrul programului este improprie cerinţelor de locuit ale unei persoane sau familii datorită unor vicii ascunse, în condiţiile stabilite în normele de implementare aprobate prin hotărâre a Guvernului”.

Sursa: Capital

„AFI Palace B.NOI va fi cel de-al treilea centru comercial dezvoltat de AFI Europe în România, după AFI Palace Cotroceni și AFI Palace Ploiești. Apreciem colaborarea de succes începută cu real,-  în România și suntem convinși că ea va continua în aceași direcție și în cazul proiectului AFI Palace B.NOI”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe Romania. real,- mai are un hypermarket deschis în Cotroceni.

Noul proiect AFI Palace B.NOI, a cărui construcţie este programată pentru acest an, va găzdui un centru comercial cu o suprafață închiriabilă de 30.000 mp, un magazin Do-It-Yourself cu o suprafață de 18.000 metri pătrați atașat coridorului principal al mall-ului și mai multe boxe adiționale de retail cu o suprafață comercială totală de 6.000 mp. Investiţia în proiect este estimată la 60 mil. euro, inclusiv valoarea terenului.

Dacă iniţial avea programate 5.300 de apartamente, noul plan indică doar 1.780 de unităţi şi nici acestea nu sunt o siguranţă. Proiectul avea programată o suprafaţă construită de 600.000 mp, dar aceasta a fost redusă drastic. Ca o fază ulterioară, este gândită şi o clădire de birouri în suprafaţă de 13.200 mp. Întregul complex comercial va beneficia de 1.900 de locuri de parcare.

Strategii de marketing

Un element de noutate pe piața locală de retail în ceea ce privește proiectul AFI Palace B.NOI îl reprezintă poziționarea hipermarketului real,- și a magazinului DIY, ambele conectate la galeriile comerciale din interiorul mall-ului.

Este pentru prima dată când design-ul unui proiect de retail permite celor două ancore să fie unite cu galeria comercială a mall-ului printr-un coridor și o intrare comună, situație favorabilă consumatorilor care vor putea trece astfel cu ușurință dintr-un magazin în altul.

real,- Hypermarket, parte a grupului Metro, este prezent de cinci ani pe piața românească de retail, timp în care şi-a dezvoltat rețeaua în 18 orașe din țară.

Sursa: Capital

Anul trecut au fost finalizate tranzacţii în valoare de 262,99 mil. euro, nivel mai redus cu 13% faţă de 2010, potrivit datelor centralizate de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Cele mai multe tranzacţii s-au înregistrat în sectorul de retail, chiar dacă acest segment de piaţă deţine a doua poziţie în ceea ce priveşte ponderea totală a  investiţiilor atrase (17,4%). Tranzacţiile care au vizat proiecte de tip mixt au însumat aproximativ 69% din volumul total, urmate de sectoarele rezidenţial şi birouri, cu un procent aproximativ egal de 5% şi de sectorul hotelier cu 3,8%.

„Dintr-un total de 13 tranzacţii, şase sunt în Bucureşti, urmat de oraşe de rang secundar sau terţiar precum Braşov, Ploieşti, Craiova, Sibiu, Piteşti, Slatina şi Baia Mare”, a declarat Bogdan Sergentu, directorul departamentului de evaluare şi consultanţă al DTZ Echinox. Cei mai activi cumpărători au fost companiile cotate la bursă şi cele private.
Situaţia europeană

Volumul anual al investiţiilor imobiliare încheiate la nivel european a atins 110 mld. euro în 2011, în creştere faţă de 104 mld. euro în 2010, potrivit raportului European Investment Market Update, elaborat de DTZ (parte a UGL Services).Studiul relevă ca volumul investiţiilor a atins în ultimul trimestru de anul trecut 31,4 mld. euro, o creştere de 17% faţă de trimestrul anterior.

Dintre principalele pieţe europene, Franţa a marcat cea mai importantă creştere. Volumul investiţiilor s-a ridicat la 6,7 mld. euro în T4, cu o creştere de 83% faţă de 3,6 mld. euro în T3.

Piaţa din Marea Britanie a înregistrat o creştere de 14% faţă de trimestrul anterior, până la valoarea de 8,6 mld. euro în T4. Piaţa germană şi-a păstrat nivelul activ al investiţiilor, cu o valoare de circa 6 mld. euro.

Activitatea din Europa Centrală şi de Est s-a contractat la 1,3 mld. euro, dupa ce trimestrul precedent marca un volum semnificativ mai mare, de 2 mld. euro.

Diferenţa este o consecinţă a faptului că investitorii au devenit mai selectivi în ceea ce priveşte achiziţiile de pe pieţele secundare, consideră specialiştii DTZ.

Sursa: Capital

Acolo reusesc sa ridice proiecte gigantice de la zero sau sa cumpere altele gata facute. In Romania, aceiasi developeri amana cu anii proiectele promise, invocand criza financiara.

In prima instanta, poate fi greu de inteles cum un investitor cumpara sau construieste proiecte de sute de milioane de euro in alte tari, iar in Romania se impiedica de proiecte deseori… marunte in comparatie cu cele din strainatate.

Dar trebuie spus inca de la inceput ca foarte rar vina apartine investitorilor. Cel mai des, investitorii care vin aici pierd mult mai mult timp decat in alte parti cu obtinerea planului urbanistic de detaliu sau a autorizatiilor de construire.

Problema cea mai mare este insa rentabilitatea investitiei si obtinerea finantarii. Iar atata timp cat respectivii investitori pot dezvolta pe credite de sute de milioane de euro inseamna ca sunt creditabili si deci problema nu e la ei. Adevarata problema e ca multe dintre proiectele locale nu sunt creditabile, indiferent de dezvoltator.

„La noi, finantarea este deficitara, ratele de dobanda sunt mai mari decat in Republica Ceha si Polonia, iar nivelul de finantare este mult mai mic. La aceasta se adauga dificultatea in a identifica locatii curate in privinta legalitatii, cu urbanism clar si la preturi care sa aiba sens, economic vorbind”, spune Cristian Ustinescu, Investments Director DTZ Echinox.

Pe de alta parte, alti investitori incearca sa scape de proiectele locale pentru a face rost de fonduri ca sa se dezvolte in alte tari. „In Romania exista un orizont limitat de dezvoltare: office se poate face preponderent in Bucuresti, iar retail in alte orase”, spune Ustinescu. Iar rentabilitatea este conditionata si de investitia initiala, dar si de perspectivele de amortizare a investitiei.

„In conditiile in care chiriile scad pe teremen scurt, iar costurile de finantare cresc vertiginos, terenul sau constructia trebuie sa se ieftineasca pentru a avea sens dezvoltarea. Din pacate, solutiile de amplasament sunt limitate si acelea la preturi mari, care inhiba dezvoltatorii”, precizeaza directorul de la DTZ Echinox. Daca la toate acestea se adauga birocratia parteneriatelor cu statul, taraganarea proiectelor locale devine usor explicabila.

Plaza Centers

Plaza Centers este o subsidiara indirecta a Elbit Imaging si membra a Europe Israel Group, controlata de Mordechay Zisser. Acesta este unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Israel. Zisser incearca inca din anul 2006 sa faca un proiect-gigant pe locul unde este Casa Radio, prin compania Plaza Centers.

Israelianul a semnat in 2006 un parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii in acest sens. Zisser, care este si proprietarul Hotelului Radisson Blu din Bucuresti, si-a propus initial sa ridice mall-ul Dambovita Center, cladiri de birouri si un apart-hotel.

Intre timp insa, PUZ-ul aprobat de Primaria Capitalei a fost contestat de Primaria Sectorului 1, litigiu care a fost stins cu compromisuri care au afectat si amploarea proiectului. Pe langa aceasta investitie, care s-a anuntat a fi de 1,5 miliarde de euro, Plaza Centers si-a mai propus construirea a sapte mall-uri, pentru care a cumparat deja terenuri.

Orasele vizate erau Constanta, Miercurea Ciuc, Hunedoara, Iasi, Slatina, Targu-Mures si Timisoara. Doar la Miercurea Ciuc a fost inceputa constructia.

In prezent, omul de afaceri inca spera sa obtina planul urbanistic de detaliu pentru o cladire office cu 50.000 mp suprafata inchiriabila. Asta chiar daca planurile initiale erau pentru proiecte de o amploare mult mai mare.

In alte tari insa firma nu pierde timpul. Ar fi si greu, atata timp cat este listata la bursele din Londra si Varsovia. Astfel, Plaza Centers a deschis in noiembrie al zecelea mall din Polonia, care este in acelasi timp al 31-lea al firmei din Europa Centrala si de Est. Mai mult decat atat, la finele lunii februarie va deschide primul centru comercial din Serbia. Firma are centre comerciale in tari precum Ungaria, Polonia, Republica Ceha si India.

TriGranit

De numele marelui dezvoltator TriGranit se leaga mai multe proiecte locale. Cel mai sonor este Esplanada, proiect-gigant care ar fi urmat sa se ridice in centrul Capitalei. Grupul, cu actionariat majoritar maghiar, si-a creat o firma pentru ridicarea proiectului inca din anul 2006, pe un teren de zece hectare, situat langa Biblioteca Nationala.

Esplanada urma sa cuprinda spatii comerciale, cladiri de birouri, hoteluri si o parte rezidentiala. Si pentru ca proiectul se voia un parteneriat public-privat, statului ar fi urmat sa-i revina o cladire de peste 40 de milioane de euro.

Problema a fost insa ca terenul este compus din mai multe parcele, unele dintre acestea apartinand statului, dar altele ale unor proprietari privati. Principala cauza pentru nerealizarea proiectului au fost chiar neintelegerile pe terenuri.

Iar faptul ca proiectul nu este unul de utilitate publica a exclus din start exproprierile. Rezultatul a fost acela ca firma din Romania apartinatoare de TriGranit si-a suspendat activitatea, dupa ce neintelegerile privind terenul Esplanada s-au prelungit.

Tot de numele TriGranit se mai leaga pe plan local si alte proiecte pe care compania le-a vandut sau le-a amanat. Cu alte cuvinte, pentru marele dezvoltator prezenta locala nu a fost prea profitabila. Firma a dezvoltat mall-ul Polus Center din Cluj, finalizat in anul 2007.

De asemenea, a inceput constructia la Polus Center din Constanta, actualmente Maritimo Shopping Center, deschis in toamna. Acesta a fost preluat in 2010 de Immofinanz, care l-a si finalizat. In planurile TriGranit se mai afla si un mall in Brasov, deocamdata amanat.

Dezvoltatorul este insa unul dintre cei mai puternici din Europa. De la infiintarea sa, in anul 1997, grupul a construit proiecte in valoare de circa doua miliarde de euro.

In plus, compania are in lucru dezvoltari de aproximativ 4 miliarde de euro. In luna ianuarie, TriGranit a obtinut o finantare de 119 milioane de euro de la un consortiu de banci pentru a construi cel mai mare proiect din Polonia al Grupului.

Atrium

Atrium a avut planuri mari de retail in Romania, in anii trecuti, compania cumparand terenuri pentru dezvoltare in Bucuresti, Arad si Constanta. Firma s-a oprit insa la Bucuresti, unde detine Militari Shopping Center.

Peste hotare insa Atrium a cumparat doua mall-uri in doar trei luni. Mai precis, in decembrie a cumparat un mall din Polonia cu 55 de milioane de euro, iar inainte cu trei luni a cumparat un mall din Praga cu 191 de milioane de euro.

Proprietarul Militari Shopping Center s-a transformat astfel intr-unul dintre principalii investitori europeni ai anului 2011. Atrium detine 153 de centre comerciale in Europa Centrala si de Est cu o valoare de piata estimata la 1,77 miliarde de euro.

Sonae Sierra

Sonae Sierra, dezvoltator si operator de centre comerciale portughez, si-a propus, la randul sau, sa ridice mai multe proiecte in Romania, care urmau a fi livrate in anii trecuti.

Este vorba de mai multe mall-uri in Bucuresti, Craiova sau Ploiesti. Firma are insa doar un mall cumparat in Ramnicu-Valcea, iar la Craiova abia a inceput lucrarile. Mall-ul Parklake Plaza din Bucuresti s-a vrut a fi cel mai mare din tara, conform planurilor din anul 2008.

Acesta ar fi urmat sa aiba o suprafata inchiriabila de 110.000 mp dupa o investitie de 700 de milioane de euro, in parteneriat cu Caelum Development. La acest mall, promis pentru livrare 2011, au inceput lucrarile abia in lunile trecute, dar… fara Sonae Sierra, portughezii retragandu-se din afacere.

Rezultatul e ca mall-ul din Titan va fi mai mic si cu o investitie de 250 de milioane de euro, adica de aproape trei ori mai mica decat planurile initiale.

In afara Romaniei insa Sonae are circa 50 de centre comerciale in intreaga lume. In ultimele luni, compania a finalizat achizitia unui mall din Malaga, dupa ce in vara trecuta a anuntat construirea unui mall de 120 milioane de euro in Germania, in asociere cu o alta firma.

Sursa: Finantistii

De asemenea, beneficiarilor Prima Casa care ramburseaza anticipat creditele contractate inainte de expirarea termenului de 5 ani in care, potrivit legislatiei in vigoare, le este interzis sa instraineze locuintele achizitionate, li se va radia respectiva interdictie de instrainare odata cu achitarea integrala a creditului.

Aceste modificari legislative sunt stipulate intr-un proiect de ordonanta de urgenta (OUG) elaborat de Guvern.

Multi beneficiari nemultumiti

Executivul arata ca, pana in prezent, au fost formulate numeroase solicitari de catre beneficiari, in sensul exprimarii acordului Ministerului Finantelor Publice (MFP), in calitate de titular al dreptului de ipoteca legala, pentru efectuarea unor lucrari de interventie asupra locuintelor achizitionate in cadrul programului, respectiv pentru inlocuirea obiectului finantarii garantate.

„Totodata, se preconizeaza ca aceste tipuri de solicitari vor fi si mai numeroase, datorita perioadei mari de timp pentru care se acorda creditul, de maximum 30 de ani, in care pot interveni situatii a caror solutionare necesita acordul MFP in calitate de titular al dreptului de ipoteca”, se spune in nota de fundamentare a proiectului de OUG.

In prezent, legislatia programului Prima Casa impune obligativitatea achizitionarii unei singure locuinte in cadrul programului si nu prevede posibilitatea exprimarii acordului MFP cu privire la solicitarile unor beneficiari ai programului constand in acordarea permisiunii de a schimba sau de a achizitiona o alta locuinta decat cea achizitionata initial in cadrul programului, in virtutea garantiei din partea vanzatorului pentru viciile ascunse ale locuintei.

Prima Casa nu putea fi reabilitata termic

„(…) In vederea protejarii valorii imobilului, MFP si finantatorul isi exprima acordul cu privire la lucrarile de interventie si/sau extindere, pentru care este necesara emiterea autorizatiei de construire, privind imobilul ipotecat, incluzand spre exemplificare, dar fara a se limita la acestea, dezmembrari, extinderi, modificari structurale, modificari ale destinatiei partilor comune, precum si orice alte modificari care, desi nu necesita obtinerea unei autorizatii de construire, se inscriu in Cartea Funciara”, se stipuleaza in proiectul de OUG.

Potrivit sursei citate, beneficiarii programului Prima Casa au obligatia de a efectua orice lucrare de interventie si/ sau extindere in conditiile legii si de a efectua inregistrarile corespunzatoare in Cartea Funciara. In plus, ipotecile constituite in favoarea MFP trebuie extinse si la aceste investitii ulterioare achizitionarii imobilului, dupa efectuarea acestora.

„Neexprimarea acordurilor de catre MFP, asa cum este specificat in continutul ordonantei, ar avea efect negativ asupra posibilitatilor de realizare a lucrarilor de interventie asupra blocurilor de locuinte care implica realizarea de investitii (reabilitarea termica) de care profita direct si indirect ceilalti proprietari din imobil si implicit statul, fiind benefice pentru dezvoltarea fondului locativ prin extinderea pe verticala, pentru largirea bazei de impozitare a bugetelor locale si nu in ultimul rand generatoare de valoare economica”, se mai afirma in nota de fundamentare.

Guvernul mai sustine ca neadoptarea unor masuri imediate, prin OUG, ar impieta asupra capacitatii de rambursare a ratelor scadente din creditul garantat si ar conduce la reale dificultati in ceea ce priveste rambursarea ratelor creditelor de catre beneficiari, “cu influente negative asupra derularii prudente si eficiente a garantiilor acordate de stat in cadrul programului Prima Casa”

Sursa: Finantistii

Dacă în anul 2008 au fost inauguraţi circa 435.000 de metri pătraţi de spaţii noi, în a doua jumătate a lui 2011 au fost livraţi aproximativ 230.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale moderne, se arată în Raportul despre piaţa spaţiilor comerciale în România în S2 2011 al CBRE România.

“Tendinţa din 2011 a marilor jucători din retailul global de a se extinde va continua să se menţină cel puţin pe următorul an. Branduri internaţionale au intrat pe piaţa românească anul trecut şi aşteptăm alte nume mari, la nivel global, să îşi dezvolte subsidiare locale în ţara noastră în acest an, potrivit anunţurilor oficiale ale acestor companii.

Consecinţa este că dezvoltatorii imobiliari de spaţii comerciale prime vor încerca să satisfacă această nevoie în oraşele cu populaţie numeroasă din România.

Dar marea surpriză pe care raportul realizat de CBRE o aduce este că, în pofida crizei economice pe care majoritatea companiilor o simt, piaţa imobiliară a spaţiilor comerciale a cunoscut, în a doua jumătate a anului 2011, cea mai mare creştere din 2008, ultima perioadă de boom economic în România”, a declarat, în comunicat, Răzvan Iorgu, director general CBRE.

Constanţa (Maritimo Center), Arad (Galleria), Oradea (Oradea Shopping City) şi Craiova (Electroputere Parc) sunt oraşele unde s-au livrat cele mai multe spaţii comerciale în S2 2011, tendinţa pentru 2012 şi 2013 fiind de creştere a stocului de spaţii comerciale în oraşe cu peste 180.000 de locuitori, potrivit raportului citat.

Retailerii internaţionali au continuat expansiunea atât în Bucureşti, cât şi în provincie. Cei mai activi au fost comercianţii din industria textilă precum H&M, mărcile Inditex, C&A sau New Yorker, precum şi cei din sectorul alimentar, între care Mega Image, Profi, Lidl, Carrefour, Cora sau Auchan, evidenţiază datele citate.

Printre companiile internaţionale de renume ce au intrat pe piaţa locală în ultimele şase luni sunt menţionate New Look şi Leroy Merlin. În sectorul de lux, cel mai nou magazin este Valentino, în timp ce Escada şi Burberry au anunţat că vor intra în România în 2012.

Analiza subliniază, de asemenea, tendinţa de creştere a cererii de spaţii comerciale prime pentru următorii trei-patru ani, în principalele oraşe din România, precum Bucureşti, Iaşi, Constanţa sau Braşov.

În ultimele două trimestre ale anului 2011, chiria primă a rămas stabilă atât pentru spaţiile stradale (70 euro/mp/lună), cât şi pentru centrele comerciale (50  euro/mp/lună), se mai arată în Raportul CBRE.

În România, stocul de spaţii comerciale ce urmează să fie livrat pe piaţă depăşeşte 2 milioane de metri pătraţi, din care numai 15%, respectiv 314.000 metri pătraţi, se află în construcţie. Pentru 2012 sunt planificate deschideri precum: Cora Bacău, Bucureşti şi Slobozia, Palas Iaşi şi InterCora Bucureşti.

În Bucureşti, stocul de spaţii comerciale analizat în funcţie de suprafaţa închiriabilă este format, în principal, din centre comerciale cu suprafeţe mai mari de 40.000 mp, urmate de cele între 20.000 şi 40.000 mp. Parcurile comerciale au o pondere de 28% din totalul stocului.

În ceea ce priveşte tendinţele investiţionale în S2 2011, raportul CBRE evidenţiază faptul că centrele comerciale au reprezentat ponderea cea mai mare din volumul de investiţii, reprezentând 79% din totalul tranzacţiilor.

Sursa: Curierul National

Companiile din producţie generează cea mai consistentă cerere de spaţii industriale, trend ce se va accentua în 2012. Marian Orzu (CBRE): Principalul avantaj al României nu sunt chiriile mici, ci forţa de muncă ieftină.

Sectorul spaţiilor industriale din România a trecut printr-un an bun, în 2011, în ciuda turbulenţelor economice cu care se confruntă economia naţională.

Potrivit companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield, activitatea tranzacţională din această piaţă s-a dublat anul trecut faţă de 2010.

“La sfârşitul lui 2011 puteam vorbi de o suprafaţă tranzacţionată de aproximativ 150.000 mp faţă de 75.000 mp la sfârşitul lui 2010. De asemenea, în 2011 am avut mai multe cereri din domeniul producţiei, dar nu au fost de neglijat nici cele venite din partea unor operatori logistici nou intraţi pe piaţă în urma fuzionării sau în urma scindării altor operatori deja existenţi în piaţă”, a declarat într-un comunicat, remis ieri redacţiei, Gabriel Sfetcu, directorul departamentului industrial al Cushman&Wakefield România.

Mihai Orzu, directorul departamentului industrial din cadrul CBRE România, afirmă că lucrările de infrastructură au determinat investitorii din domeniu să dezvolte parcuri industriale, în special în zonele din vestul ţării. Deşi ritmul nu a fost unul accelerat, lucrări precum cele de la autostrada Timişoara-Arad, care tocmai a fost livrată, centurile oraşelor Timişoara şi Ploieşti, iar acum autostrada Ploieşti-Bucureşti, care urmează să fie livrată, au dat încredere investitorilor din industrial. Un exemplu este compania Alinso, care a atras clienţi pentru West Park Ploieşti”, a declarat, pentru Curierul Naţional, oficialul CBRE.

În ceea ce priveşte structura cererii, reprezentantul CBRE a precizat că sectorul de producţie a fost un motor de creştere pentru spaţiile industriale.

“Companiile străine caută ţări cu un cost redus al forţei de muncă, iar în România forţa de muncă este ieftină. Aceştia trebuie să-şi deschidă unităţi de producţie, ceea ce duce la o cerere sporită pentru spaţiile industriale. Din câte ştim, compania De’Longhi vrea să cumpere spaţiile de la Nokia şi mai sunt câteva companii care vor să investească la Cluj”, a mai spus Marian Orzu.

Tocmai de aceea, acesta nu mizează pe chirii când vine vorba de avantaje. “Sunt ţări care au chirii mai mici decât în România, cum ar fi Polonia, unde piaţa este mult mai matură decât cea din România. Într-adevăr la noi chiriile sunt semnificativ mai mici decât în alte ţări din vestul Europei, dar nu sunt principalul punct de atracţie al pieţei locale”, ne-a explicat şeful departamentului de industrial al CBRE

Omologul său de la Cushman&Wakefield, Gabriel Sfetcu, mizează de asemenea pe forţa de muncă specializată din România, care reprezintă un avantaj faţă de celelalte ţări din regiune. Totodată, ţara noastră este atractivă şi datorită posibilităţii de accesare a fondurilor nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană, dar şi datorită existenţei unor spaţii industriale de calitate.

“La aceste avantaje se adaugă maleabilitatea proprietarilor, care sunt dispuşi să ofere diverse stimulente potenţialilor chiriaşi pornind de la gratuităţi până la suportarea costurilor de noi investiţii - în cazul acomodării unui chiriaş din segmentul producţie”, a mai spus oficialul Cushman&Wakefield.

Cushman&Wakefield estimează că în anul 2012 vor avea loc schimbări în ceea ce priveşte profilul ocupanţilor. “Până acum ne bazam mai mult pe necesarul de spaţii de logistică generat de sectorul de retail, fie el food sau non-food. Anul 2012 va continua trendul început în anul 2011 şi vom vedea relocări ale unor producători importanţi care nu vor externaliza către fabricile din România doar asamblarea, ci vor face apel la forţa de muncă specializată în vederea externalizării diviziilor de cercetare şi dezvoltare”, a mai spus Gabriel Sfetcu.

Reprezentantul CBRE împărtăşeşte această părere şi crede că în acest an tot sectorul producţiei va fi cel care va genera cea mai mare cerere.

“Ne aşteptăm ca şi în 2012 să avem o cerere consistentă dinspre sectorul de producţie, care va creşte, şi nu cel logistic, unde este ocupat de retaileri. Nu cred că în 2012 economia se va baza pe consum, aşa că nu văd motive ca cei din retail să aibă nevoie de spaţii suplimentare”, a explicat Marian Orzu.

Chiriile se vor menţine la nivelul înregistrat în 2011

Referindu-se la preţul pe metru pătrat la închirieri în domeniul industrial, reprezentantul Cushman&Wakefield a precizat că acesta s-a menţinut la o medie de 3.8 euro (fără TVA)/mp la suprafeţe între 4.000-5.000 de metri pătraţi şi contracte pe o durată de minimum 5 ani.

“Considerăm că în 2012 preţul chiriilor pe metru pătrat va rămâne relativ constant faţă de nivelul atins în ultimul trimestru din 2011. România poate profita de situaţia economică dificilă din vestul şi centrul Europei prin încurajarea companiilor din segmentul producţie astfel încât acestea să deschidă unităţi de cercetare şi producţie.

Costurile de operare ale acestor noi unităţi de producţie vor fi mai mici în comparaţie cu cele din locaţiile din ţările de origine.
Cushman&Wakefield a atins o cotă de piaţă de 15% în 2011, din segmentul de piaţă industrială, ceea ce reprezintă 25.000 mp închiriaţi din totalul tranzacţionat, respectiv 150.000 mp.

Cererea de spaţii industriale va creşte şi în 2012

Oficialul Cushman&Wakefield crede că la nivel tranzacţional piaţa va creşte cu cel puţin 20% dacă vor avea loc sosirile de companii anunţate pentru acest an.

“În măsura în care vom reuşi să atragem companii din segmentul celor menţionate, estimăm că în 2012 nivelul tranzacţiilor pe segmentul industrial va înregistra o creştere de aproximativ 20% comparativ cu anul 2011″, a declarat Gabriel Sfetcu.

Reprezentantul CBRE are aşteptări mult mai mari decât cele ale celor de la Cushman&Wakefield şi speră ca piaţa să aibă o evoluţie similară cu cea înregistrată anul trecut.

Sursa: Curierul National

Intre proiectele aprobate de consilierii generali se numara un turn de 30 de etaje in Chitila, un ansamblu de patru blocuri cu inaltimea maxima de 14 etaje in zona Parcului Tineretului si mai multe bloculete de 4-5 etaje in centrul Capitalei.

De asemenea, consilierii au aprobat introducerea in legalitate a unui bloc de sapte etaje, construit ilegal in Ferentari.

Proiectele publice precum parcarea din Centrul Istoric, drumul expres catre autostrada Bucuresti-Pitesti si proiectul de la Sala Palatului nu au primit unda verde de la consilieri. In aceeasi situatie se afla si turnul din intersectia de la Razoare, care urma a fi construit pe spatiu verde.

“PDL va aproba doar 10-15 proiecte de pe ordinea de zi, doar cele de bun simt. Prin OUG s-a modificat Legea Urbanismului. Incepand cu 1 februarie, PUZ-urile nu mai pot fi aprobate decat daca sunt facute de Primaria Capitalei. Am constatat ca au fost puse pe ordinea de zi de astazi 105 PUZ-uri. O parte dintre ele au mai fost discutate de-a lungul timpului in CGMB si respinse. Daca va uitati pe lista veti revedea celebre PUZ-uri cu inaltimi de 150 m care vor bloca Bucurestiul. Vedeti la Razoare un turn de peste 100 de metri. Pe strada Luterana, un bloc pe 10 etaje, exact langa Biserica Luterana. De asemenea, sunt puse pe ordinea de zi PUZ-uri care vor distruge spatiile verzi. Grupul PDL nu va vota turnurile care vor bloca Bucurestiul”, a declarat la inceputul sedintei Horatiu Tica, presedintele Comisiei de Urbanism a Consilierilor.

Mai multi consilieri PNL si PSD au votat insa aproape la toate proiectele, de teama de a nu fi dati in judecata de investitori. In final, fara votul PDL care detine majoritatea in Consiliul General, doar 29 din cele 105 PUZ-uri au fost votate.

Cele mai importante proiecte aprobate de CGMB:

Ansamblu de patru blocuri in zona Parcul Tineretului

Consilierii generali au aprobat pe strada Pridvorului intersectie cu strada Ocnitei (zona Parcul Tineretului) un ansamblu de patru blocuri, cu inaltimea de opt, zece, doisprezece si paisprezece etaje, avand functiune mixta: birouri, locuinte, comert, servicii.

Terenul are o suprafata de 7.500 mp, iar Planul Urbanistic General prevedea aici constructii cu o inaltime de 14 etaje. Proiectant: ArtTek CB. Investitor: Stoiculescu Valentin.

Turn de 30 de etaje in Chitila

Consilierii generali au aprobat pe strada Chitila Triaj, nr. 2 un bloc de sapte etaje si un turn de 30 de etaje (123 m) avand functiune mixta: birouri, locuinte, comert, servicii, hotel, restaurante, parcaje, institutii publice.

Terenul are o suprafata de  circa 5.000 mp, iar Planul Urbanistic General prevedea aici constructii cu o inaltime nelimitata. Proiectant: arh. urb. Barbu Vlad. Investitorul: Mavi Trans.

Intrare in legalitate

Consilierii generali au aprobat intrarea in legalitatea a unui bloc de sapte etaje de pe Calea Ferentari, nr. 76 A. Terenul are o suprafata de 2.700 mp, iar Planul Urbanistic General prevedea aici constructii cu o inaltime de maxim 4 etaje. Proiectant: arh. urb. Andreea Florea. Investitor: GNB Imob Group.

Constructii aprobate in centrul Capitalei:

Strada Apolodor, nr .12: investitorii, firma Eurobuilding Imobiliare, au primit aprobare sa construiasca doua blocuri, unul de patru etaje si unul de cinci etaje, cu o inaltime de circa 20 de metri si avand functiunea de birouri si locuinte.

Terenul are o suprafata de 2.016 mp. Conform regulamentului de Zone Protejate, inaltimea maxima in aceasta zona este de 13 metri. Proiectant: Luxba Design.

Str. Jean Monet, nr.16: investitorii, Radu Aurel si Gheorghita Sandel, au primit aprobare sa construiasca un bloc de patru etaje (18 metri). Regulamentul de zone protejate le permitea sa construiasca o cladire de 16 m. Suprafata terenului este de 237 mp. Proiectant: Urban Ambition.

Str. Carol Davila, nr.68: investitorul, Hetel Gheorghe Alexandru, a primit aprobare sa construiasca un bloc de trei etaje. Regulamentul de zone protejate le permitea sa construiasca o cladire de 10 m. Suprafata terenului este de 396 mp. Proiectant: Disign Services.

Bd. Primaverii, nr. 47-49: investitorul, firma Oric Investments, a primit aprobare sa construiasca un imobil  de 6 etaje, avand inaltimea maxima de circa 23 m si functiune de locuinte si birouri. Regulamentul de zone protejate le permitea sa construiasca o cladire de maxim 13 m. Suprafata terenului este de circa 610 mp. Proiectant: M Design.

Calea Dorobantilor nr. 149: investitorul, firma K Investment, a primit aprobare sa construiasca un bloc de trei etaje si unul de patru etaje, cu inaltimea maxima de 16 m si functiunea de centru de infrumusetare. Regulamentul de zone protejate permitea construirea unei cladiri de 13 m. Suprafata terenului este de 269 mp. Proiectant: NBC.

Strada Polona, nr 32: investitorul, Barbulescu Valentina, doreste sa construiasca un bloc de patru etaje, cu inaltimea maxima de 16 m. Regulamentul de zone protejate permitea construirea unei cladiri de 13 m.  Proiectul nu are avizul obligatoriu de la Ministerul Culturii desi se afla in zona protejata Polona si langa o cladire monument istoric. Suprafata terenului este de 451 mp. Proiectant: Arhi Grama.

De asemenea, consilierii au aprobat doua proiecte pe Calea Floreasca:

Calea Floreasca, nr. 71: investitorul, firma Enrom Energetica, a primit aprobare sa construiasca un imobil cu doua subsoluri, parter si sase etaje, avand functiunea de locuinte si birouri. Terenul are o suprafata de 353 mp. Conform Planului Urbanistic General, era permisa construirea de cladiri cu doua etaje, fiind zona de locuinte. Proiectant: Cuantum Design.

Calea Floreasca, nr. 246A: investitorul, firma Romenergo, a primit aprobare sa construiasca un imobil  de zece etaje, avand inaltimea maxima de 50 m si functiune de birouri. Planul Urbanistic General nu a prevazut restrictii de inaltime pe acest teren a carui suprafata este de 2.124 mp. Proiectant: Cuantum Design.

Printre proiectele respinse luni de consilierii generali se numara cartierele de zgarie nori din cartierul Baicului, de pe Lacul Morii si Lacul Fundeni.

De asemenea, a fost respins proiectul care prevedea construirea unui turn vizavi de Parcul Tineretului si cel care prevedea construirea unui bloc de 30 de etaje pe spatiul verde din Intersectia Razoare.

Sursa: HotNews

Haji Ibrahim Nehramli, preşedintele Avesta Group of Companies, spune că noua clădire va avea o înălţime de 1.050 metri şi va fi structurată pe 189 de etaje.

Clădirea Azerbaijan Tower va fi cu 200 de metri mai înaltă decât actualul record în materie de imobile înalte deţinut de Burj Khalifa, şi cu 50 de metri mai mare decât Kingdom Tower ce urmează a fi construită în Jeddah, Arabia Saudită.

Conducerea Avesta avea iniţial în plan construirea unui turn de 560 de metri, dar şi-a revizuit intenţiile. Reprezentanţii companiei spun că au început deja discuţiile cu antreprenorii care  au construit Burj Khalifa.

Khazar Islands sunt o dezvoltare de insule artificiale ce urmează a fi construite în Marea Caspică, la sud-vest de Baku.

Avesta Group a mai anunţat că prima fază a proiectului insulelor va include facilităţi rezidenţiale şi sociale şi restaurante şi va fi finalizată în 2016.

Turnul va fi construit ca parte din a doua fază. Construcţia se estimează că va începe în 2016 şi se va încheia în 2018-1019.

Sursa: Capital

Proiecte cu o suprafaţă de aproape 1,5 milioane de metri pătraţi au construcţia oprită, potrivit ultimului raport al CBRE Romania.

Pentru acest an este planificată inaugurarea centrelor comerciale Cora Bacău, Bucureşti şi Slobozia, Palas Iaşi şi InterCora Bucureşti.

În prezent, stocul de spaţii comerciale în construcţie la nivel naţional ce urmează a fi livrat în 2012 şi 2013 este de 287.000 mp.

Când vor fi inaugurate, stocul total va creşte la circa 2,8 milioane mp, adică o densitate de 130 mp la mia de locuitori, faţă de 120 mp la mia de locuitori cât a fost anul trecut. Spre comparaţie, în Polonia densitatea este de 230 mp, în Ungaria de 200 mp, în Cehia 180 mp, iar în Bulgaria de 80 mp.

Mini-boom

Piața spațiilor comerciale în România a cunoscut în semestrul doi al anului trecut cel mai înalt nivel din 2008, anunță CBRE România. Daca în anul 2008 au fost inauguraţi circa 435.000 de metri pătrați de spații noi, în a doua jumătate a lui 2011 au fost livraţi aproximativ 230.000 de metri pătrați de spații comerciale moderne.

Analiza realizată de CBRE România subliniază tendința de creștere a cererii de spații comerciale moderne pentru următorii trei-patru ani, în principalele orașe din România, precum București, Iași, Constanța sau Brașov.

În ultimele două trimestre ale anului 2011, chiria a rămas stabilă atât pentru spațiile stradale (70 euro/mp/lună), cât și pentru centrele comerciale (50 euro/mp/lună).

Stocul de spații comerciale din Capitală, analizat în funcție de suprafața închiriabilă, este format din centre comerciale cu suprafețe mai mari de 40.000 mp, urmate de cele între 20.000 și 40.000 mp. Parcurile comerciale au o pondere de 28% din totalul stocului.

Sursa: Capital

Comparativ cu startul anului 2011, ianuarie 2012 aduce cu sine o stabilizare a prețurilor medii solicitate de proprietari, conform celui mai recent raport de monitorizare imobiliară realizat de Anunțuriparticulari.ro.

În contextul unei piețe imobiliare în scădere constantă din anul 2008 și până acum, putem spune că asistăm la o tendință de stagnare a prețurilor, creșterile sau scăderile fiind unele moderate.

Evoluția prețurilor

În luna ianuarie, prețul mediu solicitat de proprietari pentru o garsonieră a fost de 37.500 euro, diferența față de aceeași lună a anului 2011 fiind de doar 100 de euro. Vorbim însă de un preț cu 12% mai mic față de începutul lui 2010.

În cazul unui apartament de două camere, prețul se învârte în jurul valorii de 57.700 euro, mai mic cu 4% în comparație cu ianuarie 2011. Valoarea unui astfel de apartament a scăzut în medie cu aproximativ 16% față de perioada similară a anului 2010, când proprietarii solicitau un preț mediu de 68.900 euro pentru acest tip de unitate.

Putem vorbi despre o stagnare și în cazul apartamentelor de trei camere, comparativ cu ianuarie 2011 acestea menținându-se în jurul valorii de 80.600 de euro. Pe un interval de 24 de luni, variația de preț la apartamentele de 3 camere este de 15%, proprietarii de apartamente cerând în ianuarie 2010 aproximativ 95.000 euro.

Pe fondul unui număr de oferte mai mic la apartamentele de patru camere, acest tip de unități face excepție, înregistrând în luna ianuarie o creștere de 4% față de începutul lui 2011. Astfel, prețul mediu cerut de proprietari ajunge la 103.400 euro, în scădere însă cu 17% față de prețul cerut în urmă cu exact doi ani.

Numărul de oferte

Pe fondul tendinței de stabilizare a prețurilor, acest trend se manifestă și la nivelul numărului de oferte venite de la proprietari. Comparativ cu începutul anului 2011, putem vorbi de o menținere pe aceleași coordonate.

Pe primul loc în piață ca număr de oferte se situează apartamentele cu două camere, în luna ianuarie înregistrându-se 768 de noi unități scoase la vânzare, cu 28 mai multe față de ianuarie 2011.

În ceea ce privește numărul de oferte, pe locul doi, menționăm apartamentele de trei camere care se mențin, cu 510 noi oferte, la un nivel similar cu începutul lui 2011.

Oferta pe piață este completată de garsoniere, aici vorbind de o stabilizare a numărului de oferte în jurul valorii de 380 unități, și de apartamentele de patru camere, al căror număr de oferte în ianuarie 2011 și ianuarie 2012 a ajuns în jurul valorii de 170 de unități.

Evoluție

În contextul în care noile norme restrictive de creditare impuse de B.N.R. nu au efect asupra segmentului de piață cu prețuri cuprinse până la plafonul programului “Prima Casă” și dacă din punct de vedere financiar și economic nu vor exista evenimente semnificative în anul 2012, putem estima că acest an va aduce cu sine o stabilizare a prețurilor la apartamente, etapa de scădere masivă a prețurilor fiind o perioadă depășită de piața imobiliară.

Anunturiparticulari.ro a fost lansat ȋn anul 2001 de compania Agentie.net şi constă ȋn monitorizarea tuturor anunţurilor imobiliare publicate de persoanele particulare ȋn presa scrisă şi pe Internet. Statistica are la bază ofertele imobiliare din Bucureşti, publicate de persoanele particulare ȋn toată presa scrisă şi pe Internet, iar preţul mediu este obţinut pe baza preţurilor solicitate inițial de proprietari.

Agenție.NET deține metodologia necesară pentru verificarea tuturor ofertelor imobiliare ce apar pe piață. Fiecare ofertă imobiliară care apare în București este verificată de către operatorii Agenție.NET.

Anul trecut, investitorii au cheltuit pentru achizitia de metrii patrati in Rusia dublu fata de 2010, iar interesul ramane constant.

Este asteptat raspunsul bancii Morgan Stanley, care si-a propus sa cumpere centrul comercial Galereia, din Sankt Petersburg, cu 1,1 miliarde de dolari.

In acelasi timp, piata rusa de imobiliare a stabilit si un antirecord: in decurs de un an dezvoltatorii au dat in exploatare mai putin de 1,5 milioane mp de centre comerciale si birouri. Este cel mai mic indice din ultimii sapte ani.

Cauzele sunt destul de evidente. In primul rand, marea majoritate a santierelor continua sa stagneze. In al doilea rand, campaniile electorale, pentru legislativele din decembrie 2010 si pentru prezidentialele din 4 martie, a diminuat considerabil increderea investitorilor de peste hotare.

Cititi articolul integral pe Fin.ro

Noua valoare a turnului a crescut cu peste 700 de milioane de dolari fata de ultima estimare facuta publica, marcand o noua intorsatura in reconstructia proiectului in urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001.

One World Trade Center a fost denumit anterior Turnul Libertatii si va fi cea mai inalta cladire din SUA, cu o inaltime de circa 540 metri si o suprafata de 240.000 mp. Constructia cladirii a fost inceputa de Silverstein Properties in aprilie 2006 si preluata apoi de Autoritatea Portuara.

Atentatele din 11 septembrie 2001 au lasat in urma 2.750 de victime si pierderi de sute de milioane de euro pentru proprietarul complexului World Trade Center, compania Silverstein Properties, controlata de omul de afaceri Larry Silverstein.

Povestea World Trade Center a inceput in 1946, cand autoritatile din New York au creat World Trade Corporation pentru a dezvolta proiectul WTC, care urma sa includa o singura cladire de 70 de etaje.

Constructia turnurilor gemene a inceput in august 1968, respectiv in ianuarie 1969, iar cladirile au fost inaugurate oficial in aprilie 1973. Investitia totala s-a ridicat la 900 milioane de dolari.

Galerie Foto

Sursa: Wall-Street

Banca Românească a eliberat dezvoltatorului cu capital israelian Platinum Group un credit în valoare de 16,5 mil. euro, dar acum valoarea de piaţă a celor trei blocuri rămase nevândute şi nefinalizate a fost stabilită de evaluatorii Coldwell Banker la 9,5 mil. euro.

Potrivit planului de reorganizare realizat de Activ Lichidator, administratorul judiciar al firmei, valoarea de lichidare, în cazul în care societatea intră în faliment, se reduce la 7,16 mil. euro.

La începerea construcţiei, în 2007, dezvoltatorul anunţa o investiţie de 30 mil. euro în cele patru turnuri din Vitan.

Noul administrator al proiectului a identificat trei cauze majore care au condus la insolvenţa firmei: blocajul pieţei imobiliare, abaterile faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial şi cauze legate de modul de gestionare a proiectului.

Ansamblul rezidenţial Vitan Platinum Towers a intrat în insolvenţă la mijlocul anului trecut, după doi ani în care s-a confruntat cu o serie de probleme financiare. Proiectul are în acest moment o întârziere de aproape trei ani.

Prima fază a complexului trebuia finalizată la sfârşitul lui 2008, iar a doua parte la începutul lui 2009. Proiectul avea programate 314 apartamente dispuse în patru blocuri turn, însă în 2009 lucrările au fost sistate, un singur bloc fiind finalizat.

Bani pentru construcţie

Conform planului de reorganizare, dezvoltatorul mai are nevoie de circa 10 mil. euro pentru terminarea blocurilor B, C şi D, după care ar putea valorifica un număr de 187 de apartamente rămase nevândute. La momentul declanşării procedurii de insolvenţă, Vitan Platinum Towers avea încasate avansuri de la cumpărători în valoare de 5,6 mil. euro.

În prezent, corpul B este finalizat în proporţie de 51%, corpul C în proporţie de 23%, iar corpul D numai 18%.

Reprezentanţii dezvoltatorului au anunţat în repetate rânduri că se confruntă cu probleme financiare care îi împiedică să finalizeze cea de-a doua fază a proiectului, formată din trei blocuri. Din acest motiv o parte din clienţii companiei, care au cumpărat locuinţe în blocurile rămase nefinalizate, au fost mutaţi în blocul deja construit. Diferendele dintre clienţi şi dezvoltator au ajuns la judecătorie, o serie de clienţi fiind nemulţumiţi de noile condiţii impuse.

Până acum au intrat în insolvenţă şapte proiecte mari, cu peste 100 de apartamente: Planorama (Doamna Ghica), Cortina Residence (Herăstrău), Asmita Gardens (Splaiul Unirii), Laguna Residence (Lacul Tei), Alia Apartments (Arcul de Triumf), Citadella Titan, Ibiza Sol (Şcoala Americană) şi Blue Tower din Colentina care a fost declarat falimentar.

Sursa: Capital

Deoarece una dintre clădiri, situată în Constanţa, avea un grad de ocupare de sub 70%, NEPI a decis să renunţe la proprietate în schimbul a 5,8 milioane de euro, iar Avrig avea obligaţia să o răscumpere, conform contractului semnat iniţial.

În schimbul clădirii din Constanţa şi a altor sume datorate, Avrig 35 a cedat însă către NEPI un teren din centrul Capitalei, pe care ar urma să fie realizat un proiect de birouri.

Lotul de 4.500 de metri pătraţi se află la intersecţia dintre bulevardul Aviatorilor şi strada Paris, chiar lângă sediul Guvernului, cu acces direct la una dintre gurile de metrou de la Piaţa Victoriei.

“Am intrat anul trecut în posesia unui teren de 4.500 de metri pătraţi din Piaţa Victoriei pe care se află o clădire monument. Nu dorim să demolăm clădirea, ci să o renovăm şi să facem o dezvoltare de birouri complementară, în spatele ei. Nu cred că vreun oficial ar accepta construirea unei clădiri turn pe acel teren.

Vrem să facem o clădire cam de 12.000 de metri pătraţi, nu mai înaltă decât clădirea Guvernului. Proiectul va fi dificil. Dacă am fi vrut să facem 25 de etaje era foarte dificil, dar în condiţiile în care dorim să facem un proiect care să se integreze în zonă, cred că vom reuşi să dezvoltăm”, consideră Slabbert.

Acesta ar trebui să fie al doilea proiect de birouri din Bucureşti al sud-africanilor, care deţin şi centrul Floreasca Business Park de lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu. Cu toate acestea, NEPI se axează în primul rând pe dezvoltarea unor proiecte de retail.

“Clădirile de birouri ajung în 10 ani de clasa B oricât de bine le-ai face, astfel că pot fi considerate commodities (materii primen. red.). Când va veni timpul, vom vinde şi Floreasca Business Park”, spune Slabbert, care caută în general să obţină un return de cel puţin 12%, în euro pe an din dezvoltarea proiectelor de retail, randament considerat “rezonabil”.

Sursa: Ziarul Financiar

Din top lipsesc, cu excepţia britanicilor de la Capital Shopping Centres (locul 3), investitorii listaţi, pieţele de capital fiind mai sărace şi mai reţinute când a venit vorba de finanţare a afacerilor imobiliare de mare amploare.

Pe locul al doilea sunt francezii de la AEW Europe (proprietarii imobilului office America House din Bucureşti), care au realizat 51 de tranzacţii în valoare de 1,9 miliarde de euro prin intermediul a mai multe vehicule investiţionale.

Pe piaţa românească cel mai activ investitor a fost fondul de investiţii sud african NEPI, care a investit 250 de milioane de euro în ultimii trei ani.

Austriecii de la Immofinanz au cumpărat anul trecut dezvoltatorul Adama cu 42 de milioane de euro, iar compatrioţii lor de la CA Immo au intrat în posesia întregului portofoliu al fondului de investiţii Europolis contra a 277 de milioane de euro  şi a ajuns la proprietăţi de 444 milioane de euro în România.

Cei mai mari investitori imobiliari din Europa

1. Blackstone Real Estate - 2,6 miliarde de euro
2. AEW Europe - 1,9 miliarde de euro
3. Capital Shopping Centres 1,886 miliarde de euro
4. Deka Immobilien - 1,882 miliarde de euro
5. BNP Paribas Real Estate - 1,63 miliarde de euro
6. Union Investment Real Estate - 1,3 miliarde de euro
7. Cerberus Capital Management  - un miliard de euro
8. Tristan Capital Partners - 969 milioane de euro
9. Legal & General Property - 948 milioane de euro
10. Allianz Real Estate - 911 milioane de euro

Sursa: Business Cover

Avansul pentru creditele pentru locuinţe în dolari, franci elveţieni sau yeni cresc la minimum 40%.

Cei care au venituri în valută vor plăti un avans de minimum 20% pentru creditele ipotecare, iar  băncile sunt obligate să calculeze şi riscurile apărute în urma unui scenariu negativ care include majorarea cursului de schimb cu 35,5%-40,9%, în funcţie de valuta împrumutului, o potenţială creştere a ratei dobânzii cu 0,6 puncte procentuale şi varianta ca veniturile clientului să scadă cu 6 la sută.

Prima Casă iese de sub reglementările BNR, creditele fiind garantate, iar avansul rămâne la maximum 5% din valoarea locuinţei, cu condiţia ca aceasta să nu fie mai mare de 57.000 de euro.

Creditele de consum vor avea o perioadă de creditare redusă de la 10 sau 15 ani la maximum 5 ani, iar rambursarea creditului de consum în 5 ani nu se aplică la refinanţarea împrumuturilor contractate anterior regulamentului.

Termenul de implementare a noilor reguli impuse de BNR va diferi de la bancă la bancă în funcţie de viteza cu care instituţiile de finanţare vor trimite la banca centrală normele proprii de creditare.

Sursa: Business Cover

Dezvoltatorii imobiliari au planuri ambiţioase în acest an pentru segmentul office. Ei şi-au propus să livreze peste 220.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri, potrivit datelor solicitate de „Adevărul” companiilor de profil.

Continuarea crizei economice şi dificultăţile de finanţare ar putea să-i constrângă pe unii dezvoltatori să-şi amâne proiectele şi în acest an.

Cele mai multe proiecte anunţate că vor fi finalizate în 2012 sunt în Bucureşti, doar câteva clădiri urmând să-şi deschidă uşile în Timişoara şi Iaşi.

Potrivit unor surse din piaţă, tot în acest an ar putea fi finalizate şi unele proiecte office în Sibiu, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş, însă acest lucru nu a fost confirmat oficial.

Uşor dezgheţ

În 2010 au fost livraţi 270.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri, iar în 2011, numai 130.000, potrivit Mirelei Raicu, partener în cadrul companiei Esop. Potrivit calculelor companiei, vor fi livraţi doar 147.000 de metri pătraţi de birouri, însă numai 85% din suprafaţa anunţată va fi şi finalizată, diferenţa urmând să fie amânată pentru 2013.

În prezent, stocul modern de birouri (clasa A şi B) cumulează 1,85 milioane de metri pătraţi, potrivit Claudiei Cetăţoiu, consultant în cadrul departamentului de birouri al Jones Lang LaSalle (JLL).

Ea spune că în primele nouă luni ale anului trecut au fost livrate spaţii cu o suprafaţă de 52.000 de metri pătraţi, iar în ultimele trei luni din 2011 stocul a crescut cu încă 54.000 de metri pătraţi.

„Activitatea de construcţie este una restrânsă, cu foarte puţine proiecte aflate în prezent în curs de construire. Oferta anuntaţă pentru 2012 însumează o suprafaţă de aproximativ 112.000 de metri pătraţi, dintre care 50 % au fost deja preînchiriaţi, cuprinzând o serie de proiecte care trebuiau finalizate iniţial în 2012″, a declarat reprezentantul JLL.

Cetăţoiu se aşteaptă ca 2012 să fie similar sau chiar inferior anului 2011, având în verede cererea din anul precedent, negocierile, dar şi criza economică globală.

Proiecte demarate în 2011, finalizate în 2012

Câteva dintre proiectele care au şanse să fie finalizate în acest an sunt cele care au fost demarate în 2011. Printre ele se numără Sky Tower din zona Floreasca, Hermes Business Park din zona Dimitrie Pompeiu şi AFI Business Park (investiţie de 35 de milioane de euro) din zona Cotroceni, toate din Bucureşti.

Un alt proiect aşteptat a fi livrat în acest an este clădirea de biouri Cathedral Plaza, amplasată în aproprierea Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Iosif”, fapt ce a ridicat multe probleme în obţinerea autorizaţiilor.

Tot din acest motiv, construcţia,  demarată în urmă cu câţiva ani, a fost amânată. Investiţia în acest proiect se ridică la 40 de milioane de euro. Tot pentru acest an este anunţată şi finalizarea City Business Center, din Capitală, a cărui valoare investiţională este de 50 de milioane de euro.

Tranzacţiile, în stagnare

„Pentru 2012, dacă nu vor exista turbuleţe majore şi neprevăzute în sistemul economic local sau internaţional, credem că vom asista la un ritm similar de tranzacţionare cu 2011, adiţional înregistrându-se eventual o creştere a tranzacţiilor de pre-închiriere pentru proiectele viabile anunţate a se finaliza în 2012-2013″, a explicat Alexandru Petrescu, managing partner în cadrul Esop.

El crede că tranzacţiile pentru birourile situate în vile vor înregistra o creştere mai redusă, în condiţiile în care spaţiile cu adevărat viabile pentru aşteptările clienţilor vor fi puţine. Mai mult, el estimează că preţul unor astfel de proprietăţi ar putea fi mai mare cu 10-15%.

În condiţiile în care mai mulţi proprietari de vile vor înţelege necesitatea de a investi în ridicarea calitaţii spaţiului, acolo unde amplasamentul este central, aproape de metrou, este posibil să asistăm la o reluare a ritmului de tranzacţionare a spaţiilor în vilă, a mai spus reprezentantul Esop.

“Anul 2012 va fi similiar sau inferior celui precedent, luând în calcul cererea din 2011, negocierile şi criza economică globală.” Claudia Cetăţoiu consultant  Jones Lang LaSalle

Sursa: Adevarul

“La sfarsitul anului 2011, PAID gestiona un portofoliu de 577.876 de polite de asigurari obligatorii pentru locuinte”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Marius Bulugea, presedintele Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), organizatia care emite politele de asigurare obligatorie.

El a mentionat ca subscrierile pe asigurarile obligatorii de locuinte au avut o evolutie pozitiva lenta, in primele 8 luni ale anului, cand portofoliul PAID ajunsese la peste 800.000 de polite, dupa care au inceput sa scada.

Cititi articolul integral in Dailybusiness

Francezii au adus în România divizia imobiliară Immochan, care se va ocupa atât de dezvoltarea proiectului din Giuleşti, de pe un teren cumpărat de la uzina Grantmetal, cât şi de centrul comercial care va fi realizat pe platforma Tricodava din Ghencea.

“Vom dezvolta în Giuleşti, alături de Immochan, primul proiect Auchan City din România, în care vom avea un hipermarket predominant alimentar de 5.000 mp şi o galerie comercială Immochan de 2.000 mp. Suntem în faza de depunere a cererii pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi avem ambiţia de a deschide până la Crăciun. Investiţia totală se va ridica la circa 15 milioane de euro”, a precizat pentru ZF Patrick Espasa, directorul general al companiei Auchan România, cu vânzări brute de 433 mil. euro în 2011 pe piaţa locală.

Proiectul de pe platforma Tricodava prevede realizarea unui magazin Auchan cu o suprafaţă netă de 11.000 mp şi o galerie comercială cu 80 de magazine.

Compania franceză a cumpărat cele două terenuri la sfârşitul anului trecut pentru circa 20 mil. euro şi mizează pe extinderea reţelei de la nouă la 14 unităţi în următorii doi ani. Următorul magazin Auchan va fi deschis în primăvară, în proiectul Palas din Iaşi.

Sursa: Ziarul Financiar

„Am intrat în reorganizare în 7 decembrie  şi prima adunare a creditorilor va avea loc în luna martie. Administratorul judiciar este o companie din Bacău. Deocamdată se discută mai multe strategii, inclusiv reducerea preţurilor. Acum, preţurile încep de la 1.800 euro/mp”, a declarat pentru Capital Gabriela Paisu, directorul financiar al Ibiza Group România.

Alpha Bank, care are o expunere de circa 44 mil. euro pe acest proiect, a depus ieri pe masa judecătorilor cererea de insolvenţă a companiei care se va judeca în 9 mai 2012.

Grecii de la Alpha Bank sunt într-un adevărat proces de curăţare al portofoliului de active toxice, mişcare începută odată cu solicitarea insolvenţei în cazul Asmita Gardens, de unde au de recuperat 70 mil. euro.

Spaniolii de la Ibiza Group nu stau foarte bine la capitolul vânzări, după ce în trei ani nu au reuşit să vândă decât 89 de locuinţe. Dezvoltatorul a finalizat 304 apartamente de lux în noiembrie 2008, când criza se instalase deja, iar apetitul cumpărătorilor începea să se estompeze.

În octombrie anul trecut, oficialii companiei declarau pentru Capital că finanţatorii sunt dispuşi să aştepte pentru că acum nu sunt clienţi şi că nu au fixată o ţintă de vânzări pentru că piaţa este blocată.

Începutul de an a venit ca un fulger pentru dezvoltatorii cu probleme. Numai luna aceasta au intrat în „default” trei ansambluri rezidenţiale: Alia Apartaments (aflată sub incidenţa concordatului preventiv), Laguna Residence (în executare silită) şi Citadella Titan, a cărei dezvoltatori şi-au solicitat propria insolvenţă.

Sursa: Capital

Scaderi s-au inregistrat in urmatoarele regiunile de dezvoltare: Nord-Est (1.235 autorizatii), Sud-Muntenia (980 autorizatii), Centru (572 autorizatii), Sud-Vest Oltenia (353 autorizatii) si Vest (150 autorizatii).

Cresteri au fost in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (234 autorizatii), Bucuresti-Ilfov (190 autorizatii) si Sud-Est (101 autorizatii).

Potrivit INS, in luna decembrie 2011 s-au eliberat 2.730 autorizatii pentru construirea de cladiri rezidentiale, din care 68,6% sunt pentru zona rurala.

Distributia in profil regional evidentiaza o scadere a numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale, in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (72 autorizatii), Sud-Muntenia (41 autorizatii) si Vest (32 autorizatii).

In celelalte regiuni de dezvoltare s-au inregistrat cresteri usoare a numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale, cele mai semnificative inregistrandu-se in: Sud-Est, Nord-Est si Nord Vest.

De asemenea, in luna decembrie 2011, fata de aceeasi luna a anului precedent, se remarca o scadere a numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale (202 autorizatii), scaderi semnificative inregistrandu-se in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (115 autorizatii), Centru (71 autorizatii) si Sud-Muntenia (62 autorizatii).

In trei regiuni de dezvoltare respectiv: Sud-Est, Bucuresti-Ilfov si Vest s-au inregistrat cresteri a numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale.

Sursa: Business24

Găsirea aşa numiţilor chiriaşi ancoră pentru cel puţin 37.000 de metri pătraţi s-a dovedit a fi o sarcină mai grea decât s-a anticipat în primă fază, în contextul în care companiile financiare din New York trec printr-un proces de restructurare a personalului şi de reducere a cheltuielilor pentru spaţiu.

Construcţia World Trade Center 3 ar fi trebuit să fie a treia cea mai înaltă clădire office din complexul World Trade Center, o investiţie totală estimată la 11,7 miliarde de dolari. În cazul în care proiectul se va opri la etajul şapte, dezvoltatorii Silverstein Properties spun că există posibilitatea să continue lucrările mai târziu, când finanţarea va fi asigurată.

Silverstein a anunţat într-un comunicat că rămâne “determinat 100%” pentru a construi toate cele 80 de etaje ale Three World Trade Center aşa cum a fost în plan, cât de repede posibil. Termenul de finalizare al turnului era iniţial anul 2015.

Autoritatea Portuară, proprietarul iniţial al proiectului, şi-a luat angajamentul de a construi World Trade Center 1, un zgârie nori de 104 etaje (din care au fost ridicate 90 până acum), iar compania Silverstein Properties se ocupă de ridicarea celor 72 de etaje ale World Trade Center 4 (până acum au fost construite 54 de etaje).

Ambele au termen de finalizare anul viitor. Baza turnului cu numărul 2 este şi ea în construcţie, fără a fi stabilit un termen limită.

Sursa: Capital