“Azi vor veni primele dosare pentru noul program, in special de la BRD. Suntem capabili sa gestionam cate 300 de dosare pe zi. Daca vom avea mai multe in primele doua zile, asiguram ca dosarele nu se vor pierde. La un ritm de 200 de dosare primite zilnic putem da solutiile la garantiile solicitate in termen de trei zile”, a spus Saramet.

Comisionul platit Fondului de solicitantul de garantii a urcat anul acesta la 0,49%, de la 0,37% anul trecut, potrivit actului normativ publicat in Monitorul Oficial.

Presedintele FNGCIMM a mai spus ca pe 16 martie va avea o intalnire cu reprezentantii Ministerului Finantelor Publice (MFP) si ai Oficiului National pentru Cadastru pentru rezolvarea elementelor tehnice generate de “gestionarea riscului in cazul in care unul dintre cei sapte asociati nu mai doreste sa continue proiectul de contruire a locuintelor noi”.

Aurel Saramet a explicat ca, in cazul in care un asociat s-ar retrage, Fondul ar urma sa plateasca garantia, si nu bancile care acorda creditul.

Un alt element care presupune modificari legislative priveste instituirea de garantii pentru bunurile viitoare. Saramet a mai spus ca din prima editie a programului Prima Casa nu a existat nicio cerere de plata a garantiei. El nu a exclus insa o posibila executare a unuia sau a mai multor contracte in perioada urmatoare.

“Unele banci au solicitat nerational plafoane pentru Prima Casa pe care nu le pot gestiona. Mai devreme de trei luni avem posibilitatea sa redistribuim plafoanele acordate pro-rata in functie de cat au consumat. E de asteptat ca plafonul actual de 700 milioane euro sa fie consumat pana la sfarsitul acestui an”, a precizat presedintele FNGCIMM.

In prima editie a programului Prima Casa au fost acordate 16.564 de garantii  in valoare de 689,5 milioane euro.

Sursa: Banknews

Totusi, exista banci care si-au stabilit tinte mai agresive de crestere in incercarea de a castiga cota de piata, profitand de slabiciunea unor competitori presati sa-si diminueze costurile.

“Pe partea de creditare a persoanelor fizice, anul acesta nu va aduce cresteri semnificative date fiind contextul economic actual si starea de incertitudine a populatiei cu privire la evolutia veniturilor si la situatia locului de munca”, spune Gabriela Nistor, director executiv retail la Banca Transilvania.

Ea vede pentru 2010 o crestere de 10-12% a pietei de credite de retail si estimeaza pentru banca sa o crestere a soldului cel putin la nivelul pietei.

Un avans mai mare ar putea sa se inregistreze insa pe partea de credite imobiliare, unde bancherii spera si la un efect pozitiv din directia programului “Prima casa”.

Anul trecut, soldul creditelor ipotecare a crescut cu 9,2% la nivelul intregii piete, pana la 5,75 mld. euro, potrivit datelor BNR. Cresterea de aproape o jumatate de miliard de euro din 2009 este egala cu nivelul garantiilor utilizate de banci din plafonul alocat programului “Prima casa”.

Pe partea de credite de consum, al caror sold a stagnat anul trecut la 71,6 mld. lei (circa 17 mld. euro), bancherii spun ca anul acesta cresterea va fi limitata. “Raiffeisen Bank si-a propus pentru 2010 o crestere usoara a soldului creditelor atat pe segmentul de consum, cat si pe cel al creditelor imobiliare”, spune Mitica Tararache, directorul diviziei persoane fizice din cadrul Raiffeisen Bank. “Usoara” ar insemna o crestere cu o singura cifra.

In schimb, Garanti Bank, sucursala locala a unuia dintre cele mai mari grupuri financiare din Turcia, si-a propus pentru anul acesta o crestere cu 40% a portofoliului de credite pentru populatie. Garanti urmeaza in acest moment un plan de expansiune cu sustinerea bancii mama din Turcia, anul trecut fiind unul dintre putinii creditori care si-au majorat cota de piata, la peste 1% fata de 0,6% in 2008. In decembrie 2009, banca ajunsese la active de 830 mil. euro si la un portofoliu total de credite de 550 mil. euro, ceea ce o situeaza pe locul 17 in clasamentul dupa active al bancilor.

Alpha Bank, care a avut anul trecut o crestere de circa 15% a activelor si a urcat pe locul patru in clasamentul celor mai mari banci locale, tinteste in 2010 o crestere pe creditare “la nivelul pietei” si se asteapta la o contributie importanta din partea programului “Prima casa”. “Tinta de crestere pentru 2010 va urma trendul ascendent evidentiat de rezultatele din 2009 si va tine cont de tendintele semnalate de piata. Preconizam ca in decursul acestui an sa onoram cererea de credite prin «Prima casa» si sa acoperim plafonul alocat”, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank.

Banca a dat in prima etapa a programului “Prima casa” peste o mie de credite in valoare totala de 48 mil. euro, iar la inceputul anului a primit o suplimentare a plafonului alocat initial. Pentru 2010 a primit un plafon de 48,6 mil. euro.

Banca Transilvania a primit un plafon de 26,95 mil. euro in a doua etapa din “Prima casa”, dupa ce solicitase 50 mil. euro, in conditiile in care a existat o suprasubscriere a plafonului total alocat de Guvern. Reprezentantii bancii estimeaza insa ca cel mai probabil acest plafon va fi epuizat inainte de finalul programului si va solicita majorari ulterioare.

La sfarsitul anului trecut, Banca Transilvania avea un portofoliu de credite de retail de 5 mld. lei, in crestere cu 8% fata de 2008. Peste 50% din creditele acordate populatiei erau credite imobiliare si credite de consum garantate cu ipoteca.

Inca un pas inapoi in ianuarie

Creditul de retail a inceput cu stangul anul acesta, in ianuarie soldul total al creditelor acordate populatiei coborand cu 1,7% la valori exprimate in lei fata de luna anterioara, pana la 98,8 miliarde de lei (circa 24 mld. euro) pe fondul unei scaderi cu aproape doua procente a creditului de consum, arata datele BNR.

Fata de ianuarie 2009, scaderea este de 4,3%. In 2010, speranta bancherilor se indreapta spre cele 700 de milioane de euro, reprezentand garantiile alocate de Guvern pentru programul “Prima casa”. Liderii pietei BCR si BRD spun ca anul acesta vor depune eforturi pentru a folosi intregral plafoanele alocate, adica peste jumatate din suma totala.

Sursa: Ziarul Financiar

„Avem informaţii neoficiale că va fi una sau două case executate, dar până acum nu a fost cazul. Statul pune pe ultimul plan executarea caselor şi încearcă să recupereze banii din alte venituri ale clientului”, a declarat  Aurel Şaramet.

Potrivit acestuia, noua formulă a programului guvernamental este funcţională doar la nivelul achiziţiei de locuinţe deja existente şi că urmează ca zilele următoare să primească primele dosare de la BRD.

Achiziţiile de locuinţe noi mai aşteaptă 10 zile

În ceea ce priveşte locuinţele nou construite,  Asociaţia Română a Băncilor va avea noi discuţii cu Banca Naţională a României pentru ca băncile, pe baza garanţiei oferite de FNGCIMM, să poată redirecţiona creditul accesat de clienţi către constructor, pentru ca acesta să nu fie nevoit să asigure finanţarea primei etape a lucrării din surse propii.

Totodată, discuţiile sunt extinse şi la nivelul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a determina dacă se pot înregistra în cadastru imobile aflate în diferite faze de construcţie.

„Este nevoie de unele modificări legislative. În formula actuală a legii se specificiă faptul că în garanţie se ia imobilul existent, ea trebuie extinsă şi la bunuri viitoare. În ceea ce priveşte locuinţele nou construite, problemele tehnice au fost rezolvate, dar trebuie traduse în lege. În circa zece zile programul ar trebui să devină funcţional şi pe aceaste zone”, a menţionat Şaramet.

Casele cumpărate prin „Prima Casă” valorează 800 mil. euro

Fondul a acordat până pe 9 martie 16.564 garanţii pentru achiziţia de locuinţe prin programul “Prima Casă” în valoare de 689,48 milioane de euro, valoarea tranzacţiilor susţinute (suma preţurilor de tranzacţionare ale imobilelor achiziţionate prin program) fiind de 803,3 milioane de euro.

Din garanţiile acordate, 36% au fost pentru locuinţe cu preţuri de peste 60.000 de euro, 36% pentru achiziţii de 45.000-60.000 de euro, 31% - 30.000-45.000 de euro, iar 14% pentru sub 30.000 de euro.

Imobilele construite înainte de 2007 au reprezentat 72% din numărul garanţiilor, iar apartamentele cu două camere 52,1% din total.

„Plafonul va fi cheltuit până la finalul anului”

Programul “Prima Casă” a fost lansat anul trecut, pentru 2009 fiind alocat un plafon de un miliard de euro pentru garantarea în limita a 60.000 de euro creditelor pentru achiziţia de locuinţe.

În acest an, programul a fost modificat, astfel că FNGCIMM va garanta creditul pentru cumpărarea unei locuinţe prin “Prima Casă” în limita a 60.000 euro, pentru imobile vechi ori deja începute, şi 70.000 euro, pentru locuinţe cu lucrări încă neîncepute, iar cumpărătorii organizaţi în asociaţii vor avea o garanţie de câte 75.000 euro, tot pentru case noi.

“Dacă în opt luni am cheltuit circa 700 de milioane de euro din plafonul alocat anul trecut, statistic vorbind este de aşteptat să utilizăm toţi banii pentru noua variantă a programului. Cel puţin pentru prima parte a anului mă aştept ca cererea să fie preponderentă pentru achiziţia de locuinţe construite”, a adăugat Şaramet.

Sursa: Capital

Una din conditiile programului Prima Casa este constituirea unui depozit colateral la banca. El trebuie mentinut pe toata durata imprumutului, care poate ajunge si la 30 de ani.

Valoarea depozitului este egala cu trei rate de dobanda. In functie de valoarea creditului, el poate ajunge la o valoare de aproape 800 euro.

Cum se calculeaza valoarea depozitului colateral?

Pentru cei ce vor sa construiasca un imobil in valoarea de 70.000 euro, valoarea creditului maxim ce poate fi aprobat de catre banca va fi de 66.5000 euro. Pentru acest credit, rata actuala a dobanzii este de aproximativ 4,7%. Acest lucru inseamna ca valoarea depozitului ce trebuie constituit initial este de aproape 780 euro (66.500 x 4,7% x 3/12).

Conform procedurii, banca recalculeaza valoarea acestui depozit la fiecare 3 luni, in functie de rata dobanzii si soldul creditului. Astfel, o crestere a ratei de referinta poate duce la majorarea sumei ce trebuie depuse in depozit ca garantie.

In paralel, o data cu plata ratelor lunare, soldul creditului scade ceea ce determina ca in timp valoarea depozitului colateral sa se reduca. Acest efect devine insa mai vizibil abia in partea a doua a perioadei de rambursare.

Depozitele colaterale sunt uneori neremunerate

Cu toate ca aceste depozite se constituie pe perioade de timp foarte lungi, bancile le remunereaza la niveluri extrem de scazute sau chiar deloc.

De exemplu, Bancpost, Raiffeisen Bank si Millennium Bank nu platesc clientilor nicio dobanda pentru acesti bani.
Cele mai multe banci remunereaza depozitul colateral cu dobanzi asemanatoare celor oferite la conturile curente, ca si cum clientii ar putea retrage oricand banii din cont. BRD si UniCredit Tiriac Bank ofera o dobanda de 0,1%, iar BCR, Banca Transilvania si CEC Bank - 0,15%.

Sunt insa si banci care acorda dobanzi mai inalte la aceste depozite, insa nu la nivelul practicat in cazul depozitelor standard. O astfel de situatie se intalneste la Banca Romaneasca, unde rata dobanzii este de 5% la depozitele in lei si 2% - la euro.
Avand in vedere ca programul Prima Casa aduce facilitati clientilor, prin dobanzi si comisioane mai scazute decat la ofertele standard, se pare ca bancile considera aceste facilitati suficiente si, in lipsa unor prevederi asupra remunerarii depozitului colateral, acestea si-au luat libertatea de a oferi dobanzi foarte reduse pentru aceste depozite.

Sursa: Conso

În forma actuală, statul îşi asumă riscul de a plăti băncii garanţiile constituite, în cazul în care unul dintre asociaţi se retrage.

„Sunt unele probleme cum ar fi: ce se întâmplă dacă unul dintre asociaţi se retrage? Săptămâna viitoare vom soluţiona aceste probleme din punct de vedere tehnic, urmând ca apoi să fie introduse în lege. Există discuţii ca, dacă un cetăţean se retrage, noi să plătim garanţia, asumându-ne un risc”, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM.

Acesta a mai spus că nu exclude posibilitatea ca unele asocieri viitoare să includă şi reprezentanţi, persoane fizice, ai unor dezvoltatori imobiliari, care urmează să vândă locuinţele construite membrilor asociaţiei.

Dosar analizat în 3 zile

Şaramet a menţionat că în noua formă a programului, Fondul de Garantare va avea posibilitatea de a soluţiona în trei zile dosarele primite, dacă ritmul este de 200 de solicitări pe zi.

O altă modificare constă în controlul comun asupra solicitărilor de garantare prin acces la acceaşi resursă de informaţie. În varianta anterioară a programului se realiza un control individual asupra solicitărilor de garantare la nivelul fiecărei instituţii implicate.

„Băncile vor fi nevoite să îşi adapteze procedurile informatice. Tot ca o formă de simplificare a procesului, ne vom baza mai mult pe declaraţia pe proprie răspundere”, a explicat Şaramet.

Sursa: Capital

“Proiectele noastre mizeaza pe o crestere a cererii in urmatorii 10 ani”, a declarat Sawiris, 53 ani. El controleaza 60% din compania Orascom Development Holding.

Sursa: Dailybusiness

Blocajul intervenit se datora lipsei unor prevederi legale prin care bancile sa poate lua in garantie si bunuri viitoare (casele care urmau sa fie construite), dar in urma intalnirilor dintre reprezentantii Ministerului de Finante, Asociatia Romana a Bancilor, Fondului de Garantare si a Uniunii Notarilor, aceasta problema va fi rezolvata in urmatoarea saptamana.

* Garantii acordate de 689,5 milioane de euro

Saramet a mai spus ca de la lansarea programului si pana in 9 martie prin programul prima casa s-au acordat 16.564 de garantii in valoare de 689,5 milioane euro, care au acoperit valori de 803 milioane euro.

A doua etapa a programului guvernamental “Prima Casa” a inceput luni, atat pentru cei care vor sa cumpere locuinte vechi, cat si pentru cei care vor locuinte noi.

* Pentru imobile gata terminate sau la rosu, garantia ramane la 60.000 de euro. La casele noi, garantia creste la 70.000 de euro si la 75.000 de euro

Pentru cei care se asociaza in vederea constructiei de locuinte, programul guvernamental va incepe “in 10-14 zile, dupa ce fondul de garantare si bancile vor cadea de acord asupra memorandumului tehnic de finantare”, a spus si presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea.

Exista diferentieri ale garantiei pe care o pot obtine solicitantii in cadrul celei de-a doua etape a programului “Prima Casa 2″. Pentru cei care vor sa cumpere imobile gata terminate sau la rosu, garantia ramane la 60.000 de euro, iar pentru cei care construiesc case noi, garantia creste la 70.000 de euro si la 75.000 de euro.

* Valoarea totala a plafonului solicitat a depasit cu aproximativ 50 la suta plafonul total de 700 de milioane de euro

Programul a demarat in forta, valoarea totala a plafonului solicitat depasind cu aproximativ 50 la suta plafonul total de 700 de milioane de euro, alocat de guvern pentru anul 2010.

Fondul National pentru Garantarea Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) a finalizat, in colaborare cu Asociatia Romana a Bancilor si bancile partenere, continutul conventiei cadru de colaborare, astfel incat cea de a doua etapa a Programului Prima Casa sa se desfasoare in conditii optime. FNGCIMM SA va putea acorda garantii dupa ce conventiile cadru vor fi semnate de catre finantatori.

Pentru buna desfasurare a celei de-a doua etape a programului “Prima Casa”, premierul Boc a solicitat “bancilor sa elimine birocratia excesiva si sa dea dovada de pragmatism si eficienta”.

Sursa: HotNews

Siminel Andrei, al cărui mall exclusivist, Cocor Luxury Store, se pregăteşte de inaugurare şi Alexandru Hergan, care va începe anul acesta lucrările de construcţie pentru un parc de retail în zona Theodor Pallady, ce va cuprinde al treilea Auchan din Capitală, sunt doi dintre marii câştigători. Ambii investitori români au vândut la timp şi teoretic, acum stau pe un munte de cash.

Rezervat în apariţii publice, omul de afaceri Alexandru Hergan a fost protagonistul a două mari tranzacţii imobiliare ale anului trecut. Prin grupul de firme Avrig 35, pe care îl controlează prin intermediul unei companii înregistrată în Olanda, Central Eastern European Real Estate Shareholdings, el a vândut un portofoliu de clădiri de birouri şi un centru comercial.

Pe cele 18 clădiri office a obţinut peste 40 de milioane de euro din vânzarea către compania de investiţii New Europe Property Investments. La cea dată, clădirile erau închiriate în proporţie de aproximativ 90% de către Raiffeisen Bank, pentru sucursalele de judeţ.

Compania controlată de Hergan, Avrig 35, a fost actorul principal al ultimei tranzacţii de proporţii în real estate. În prima jumătate a lui 2008, Hergan a vândut proiectul Iris Shopping Center din Titan pentru 147 mil. euro.

Omul de afaceri este cunoscut în mediul imobiliar mai ales pentru vânzarea clădirii de birouri de la Aviatorilor, Charles de Gaulle Plaza, din iunie 2006. Atunci, nemţii de la Accesion Fund au plătit 80 mil. euro pentru imobilul de 24.000 de metri pătraţi.

New Century Holding, fondul american de investiţii administrat de Siminel Andrei, secretarul general al BVB, a vândut în ultimii ani centrele comerciale Winmarkt, pentru 182 mil. euro, precum şi participaţia de 50% din mall-ul AFI Palace Cotroceni, atunci când acesta se afla încă în stadiul de proiect. Siminel Andrei a obţinut aproape 79 mil. euro din această tranzacţie. În 2007, ultimul an de glorie al imobiliarului autohton, companiile conduse de Siminel a vândut active imobiliare de peste 300 mil. euro.

Criza reprezintă şi o oportunitate pentru investitorii care caută chilipiruri. Cel mai bogat român potrivit Forbes 500 Miliardari, omul de afaceri Dinu Patriciu, a preluat, prin intermediul Black Sea Global Properties (BSGP), parte a Rompetrol Holdings, fondul imobiliar Fabian România, listat pe AIM, din Londra. La acel moment, au fost vehiculate mai multe valori ale tranzacţiei. Patriciu a plătit atunci sub 50 mil. euro, în condiţiile în care portofoliul achiziţionat era evaluat cu 100 mil. euro mai mult, dar care are şi credite contractate de 76 mil. euro. Mişcarea a fost făcută după ce în 2007 vânduse 75% din Rompetrol.

Din cele 11 proiecte preluate la sfârşitul lui 2008 de Dinu Patriciu, proprietarul grupului de presă Adevărul Holding, şapte se aflau în stadiu de proiect. Cele mai importante sunt imobilele office Lakeview (joint-venture cu AIG/Lincoln), Cubic Centre, Romană Office şi ansamblul rezidenţial New Town (joint-venture cu Mivan), toate din Bucureşti.

Sursa: Money.ro

Guvernul doreste sa aloce 75 miliarde de dolari celor peste cinci milioane de americani care sunt in urma cu ratele si risca sa fie executati silit, pentru a-i ajuta sa vanda mai repede, titreaza The New York Times.

Executarea silita a atator proprietari ar prezenta riscul de a incetini revenirea economiei, sau chiar de a adanci din nou tara in criza.

Astfel, incepand cu 5 aprilie, datornicii care nu s-au calificat in programele anticriza anterioare vor fi incurajati sa-si vanda casele intr-un termen cat mai scurt, chiar daca proprietatea lor valoreaza mai putin decat in momentul cand au contractat ipoteca.

“Dorim sa optimizam si sa standardizam procesul vanzarilor la termen scurt, astfel incat sa fie mai usor atat pentru datornic, cat si pentru creditor”, a declarat Seth Wheeler, consilier principal al Trezoreriei SUA.

Pentru aducerea tuturor partilor la masa negocierilor (proprietar datornic, institutie financiara creditoare si eventual alti investitori, in favoarea carora a fost cedata ipoteca), guvernul intentioneaza sa ii subventioneze pe fiecare dintre acestia.

Astfel, banca creditoare ar urma sa primeasca 1.000 de dolari, alti 1.000 urmand a fi directionati catre un al doilea credit (daca exista); proprietarul datornic ar urma sa primeasca 1.500 de dolari, drept “asistenta de relocare”.

In cazul in care stimulentele se vor dovedi suficiente, se estimeaza ca programul va avea urmatoarele efecte benefice: bancile creditoare isi vor recupera mai multi bani daca datornicii isi vand singuri casele, decat daca le-ar executa silit, iar datornicii scapa cu un istoric al creditarii curat si evita riscul unui proces. Si comunitatea, in ansamblul ei, are de castigat din vanzarea mai rapida, cunoscut fiind ca, adesea, cartierele cu imobile evacuate pentru executarea silita sunt, de multe, ori tinta vandalilor si hotilor.

Programul este, totusi, primit cu prudenta de banci, care, de multe ori, sunt doar administratoarele unor creante cesionate unor fonduri de investitii. Astfel, apreciaza J.K. Huey, vicepresedinta bancii Wells Fargo, “nu este o oportunitate pentru client de a fugi de raspundere. Daca acesta nu demonstreaza ca a facut tot ce i-a stat in putinta, ca si-a consumat toate economiile, ca a luat un credit, dar, intre timp, si-a pierdut slujba si trebuie sa se mute in alt oras, nu i se va acorda dreptul la vanzare rapida”.

Desi, pentru moment, creditorii vor sa permita datornicilor sa-si vanda locuintele doar ca solutie de ultima instanta, se pare ca standardele vor fi coborate si aceasta procedura va fi utilizata tot mai frecvent, cu potentialul ca de avantajele avute in vedere sa beneficieze nu doar datornicii si creditorii lor, ci intreaga societate americana.

Sursa: Ziare.com

“Ne asteptam ca in 2010 cel putin 16.000 de persoane, la fel ca in 2009, sa poata beneficia de programul Prima Casa, plafonul de garantii guvernamentale aprobat este de 700 de milioane de euro, astfel incat el sa poata fi epuizat in integralitatea lui”, a declarat premierul Emil Boc.

Acesta a mai spus ca in 2009, in Timis, 892 de persoane si-au luat casa prin acest program. Garantia medie care s-a dat a fost de 42.600 euro, cele mai multe apartamente fiind cu doua camere, restul, in procent de 26% fiind cu trei camere.

31% din case au avut ca valoare intre 50 de mii si 60 de mii de euro, 20% intre 49 de mii si 50 de mii iar 19% intre 30 de mii si 40 de mii de euro.

“Programul Prima Casa merge mai departe. Bancile sunt asteptate sa depuna la fondul de garantare solicitarile pe cele trei componente, garantie de 60 de mii de euro pentru cei care cumpara o casa veche, 70 de mii pentru cei care pornesc constructia de locuinte de la zero cu autorizatie de constructie, 75 de mii pentru cei care se asociaza, minimum sapte persoane, pentru constructia unei locuinte noi”, a mai completat Boc. In privinta investitiilor, Boc a precizat ca doreste ca in 2011, autostrada Arad-Timisoara sa fie finalizata.

De asemenea, Guvernul vrea sa finalizeze centura ocolitoare a Timisoarei, astfel ca, la sfarsitul lunii martie se va semna contractul pentru varianta de ocolire pe relatia strada Polona-DN 59-DN 6, cu termen de finalizare de 15 luni, iar ultima varianta de ocolire, pe relatia DN 69-DN 6-Strada Polona, care se va realiza inclusiv cu un imprumut de la Banca Japoneza.

Pe de alta parte, potrivit lui Boc, un obiectiv extrem de important este varianta de ocolire a orasului Lugoj, care se va finaliza in ajugust. In lucru este reabilitarea DN Caransebes-Lugoj, care se va finaliza cu 22 de milioane de euro, in noiembrie.

Potrivit lui Boc, in pregatire este autostrada Lugoj-Deva si Timisoara-Lugoj, proiecte care vor fi finantate din fonduri de coeziune. Studiul de fezabilitate pentru autostrada Timisoara-Lugoj, de 35 de km, cu o valoare de aproximativ 359 milioane de euro, se reactualizeaza.

“Aeroportul din Timisoara va beneficia de sprijin guvernamental, astfel incat terminalul Schengen sa fie finalizat in acest an. E vorba de o investitie de peste 700 miliarde de lei vechi, bani pe care Guvernul ii pune la dispozitie pentru finalizarea lucrarilor”, a explicat premierul Boc.

In acest an 110 de blocuri sunt in pregatire pentru intrarea in programul de finantare pentru reabilitare termica, adica 3494 de apartamente. Boc a mai promis si realizarea unui bazin olimpic la Timisoara, extinderea Pietei de Gros si incercarea rezolvarii problemei cinematografelor, a caror situatie juridica este incerta.

Boc a adus aminte despre revizuirea perspectivei Romaniei, de catre Agentia de Evaluare Financiara Standard and Poor’s.

“Cum se explica faptul ca agentiile internationale si recunoscute la nivel european si mondial apreciaza drept pozitiv raitingul de tara al Romaniei cand in perioada de maxima crestere economica in 2008, Romania a fost retrogradata in perspectiva raitingului de tara.

Cei care mai spun - si ma refer aici la liberali - care au condus tara in perioada celei mai bune cresteri economice, patru miliarde de euro a cheltuit Guvernul Tariceanu in ultima perioada. Daca aveam banii in fondul national de dezvoltare de unde a cheltuit Guvernul liberal, Romania nu ar fi avut nevoie de un imprumut pentru acoperirea deficitului.

Banii aceia din fondul de dezvoltare, in loc sa fie trimisi la investitii unde le era locul, i-a chelt guvernul liberal pe bonusuri, prime si cadouri electorale”, a declarat Boc. Premierul a apreciat ca in prima parte a anului inca Romania va avea un somaj ridicat, urmand ca acesta sa scada in a doua parte a anului iar cresterea economica sa fie de 1,3%.

Sursa: Bloombiz

Cifrele brute de la Statistica arata astfel: scadere de 13,6% a sectorului constructiilor, pana la 11,5 miliarde de euro. Realitatea din teren se traduce intr-un numar mai mic de santiere, in special private, in conditiile in care de aproape doi ani investitorii nu se mai incumeta sa inceapa proiecte noi de locuinte, centre comerciale sau birouri.

Ba mai mult, potrivit unei monitorizari a ZF, la noua din cele mai mari zece santiere private din Bucuresti lucrarile au fost finalizate pe parcursul ultimului an, proiecte care atrageau investitii de aproximativ un miliard de euro, aproape 10% din piata constructiilor pe parcursul anului trecut.

Analiza viza doua malluri (Cotroceni Park si Sun Plaza, care au atras investitii cumulate de 500 de milioane de euro), cinci ansambluri de locuinte (Rasarit de Soare, Asmita Gardens, Doamna Ghica Plaza, New Town si InCity Residences cu un total de peste 3.000 de locuinte) si doua proiecte de birouri (City Gate si Floreasca Plaza, cu o suprafata inchiriabila cumulata de 77.000 de metri patrati). Pe santierele acestor proiecte in urma cu un an se aflau aproximativ 5.000 de muncitori.

Intre timp, locul lor a fost luat de oamenii din comert, in malluri, de angajatii unor firme precum Oracle, Romtelecom sau Rompetrol, in cladirile de birouri si de o parte dintre cumparatorii de apartamente, care au gasit resursele sa achite integral locuintele finalizate.

Paradoxal, in prezent, cand toata lumea vorbeste de o scadere a preturilor in constructii de 20-30% sau chiar mai mari, nimeni nu se inhama la noi proiecte. Pentru ca astazi nu este cerere. Intrebati de potentialul pietei pe termen mediu si lung, toti managerii din imobiliare spun ca actuala criza “nu schimba fundamentele pietei”: este nevoie de locuinte noi, spatii comerciale si birouri moderne. Doar ca nimeni nu are acum curajul sa “produca” pentru niste clienti care se feresc de decizii importante.

In aceste conditii, de la furnizorii de materiale pana la simplii muncitori din constructii, toti isi indreapta atentia catre proiecte publice. Stadionul National sau pasajul Basarab sunt insa printre putinele proiecte de mari dimensiuni aflate in derulare, care nu pot insa compensa contractia din domeniul privat.

Semnale de revenire a investitorilor sunt, dar extrem de firave. Toti cauta insa “oportunitatile” care sa compenseze gradul de risc existent pe piata: terenuri ieftine, in zone centrale, cu acces la metrou, pentru care ar putea gasi mai usor chiriasi la primul semnal de revenire a pietei.

Pana ca acest lucru sa se intample, va prezentam ce s-a ales de proiectele imobiliare care anuntau “schimbarea la fata” a Bucurestiului.

Proiecte oprite pe parcurs

In locul inceperii unor proiecte noi, intre timp, numeroase alte proiecte au fost oprite in diferite stadii, in timp ce altele nu au mai fost incepute deloc.
La categoria mari santiere oprite, cel mai vizibil obiectiv este cel de la Casa Radio din zona Eroilor, unde dificultatile in a gasi finantare si contestarea PUZ-ului de catre Primaria sectorului 1 au dus la stoparea unuia dintre cele mai mari proiecte imobiliare din oras.

La categoria cladiri de birouri, pe bulevardul Timisoara din vestul orasului sau pe strada Frumoasa din apropierea Pietei Victoriei, pot fi zarite doar doua siluete ale unor imobile stopate din cauza dificultatilor de a gasi chiriasi. Pe bulevardul Timisoara compania Anchor Grup ar fi trebuit sa finalizeze inca de anul trecut cladirea Anchor Plaza Metropol, dar a oprit lucrarile, in timp ce compania

Primavera Development cauta de mai bine de un an chiriasi pentru un imobil de 3.200 de metri patrati din centrul Capitalei, a carui structura a fost finalizata, dar finisajele sunt amanate pana la gasirea clientului.

In ceea ce priveste piata rezidentiala, cea mai mare parte a proiectelor incepute in 2007 au fost duse la capat, cel putin la prima etapa de constructie, in timp ce din 2008 dezvoltatorii nu s-au mai incumetat sa inceapa constructia, astfel ca un numar destul de redus de proiecte au fost blocate pe parcurs.

Cel mai “celebru” caz este cel al proiectului Planorama din Colentina, dar acesta nu este tocmai un caz izolat. Constructia blocului Blue Tower din Colentina a fost de asemenea blocata intr-un moment in care lucrarile erau executate in proportie de 85%, iar, mai recent, ansamblul Cortina Residence a fost oprit la stadiul in care structura era realizata in proportie de 65%. Care ar trebui sa fie concretizarea acestor trei santiere? Realizarea a 1.500 de apartamente noi.

Dezvoltatorii acestor proiecte au insa mari dificultati in a finanta constructia, companiile care ar trebui sa construiasca Blue Tower si Cortina se afla in insolventa, iar dezvoltatorul proiectului Planorama sa afla inca la mana cumparatorilor si a bancii pentru a obtine fondurile necesare finalizarii primului bloc din cele patru ale proiectului de peste 1.000 de locuinte.

Scaderea vanzarilor a prabusit insa si aceasta piata, care se dublase intre 2005 si 2008. Astfel, anul trecut au fost finalizate in Bucuresti 6.912 locuinte, in scadere cu 17% fata de 2008, iar pentru anul acesta nu este exclusa o revenire la cifrele din 2004-2005, pe fondul numarului mare de proiecte blocate.

Proiecte care nu au mai fost Incepute

Bucurestiul are sanse sa redevina un imens santier, luand in calcul terenurile cumparate de catre dezvoltatorii imobiliari pentru realizarea de malluri sau ansambluri rezidentiale, a caror constructie nu a fost inca inceputa. Lista proiectelor “pe hartie” poate fi considerata interminabila. Care dintre acestea vor fi totusi realizate?

In ceea ce priveste mallurile, piata este supra-saturata la nivel de proiecte. Dintre acestea, la nivel declarativ, ar putea incepe anul acesta lucrarile la trei dezvoltari - Pallady Shopping Center (estul orasului), Collosseum (Chitila) si AFI Laromet (Bucurestii Noi). In stand by insa se mai afla proiectele ParkLake Plaza (Titan), Promenada Mall (Floreasca), Colentina Mall, Galleria Bucharest si alte proiecte de centre comerciale, al caror viitor este mai mult sau mai putin incert.

Pe segmentul de locuinte, septembrie 2008 a fost ultima luna in care dezvoltatorii imobiliari s-au mai incumetat sa anunte inceperea lucrarilor la noi proiecte. Unul dupa altul insa au renuntat la ideea de a construi in aceasta perioada, fie ca erau proiecte in vestul orasului (Infinity Residence sau Dimri Ghencea) sau in nordul Capitalei (North Park sau Garden of Eden).

Unde se mai lucreaza

Muncitorii de pe santierul magazinului Cocor din centrul Capitalei au finalizat cea mai mare parte a lucrarilor exterioare, astfel ca in prezent cei mai multi se concentreaza asupra finisajelor, in conditiile in care proiectul ar trebui finalizat in vara acestui an. Alte trei proiecte care ar trebui finalizate in urmatoarele luni sunt cladirile de birouri Nusco Tower, Euro Tower si Lakeview, situate in apropierea statiei de metrou Aurel Vlaicu din nordul orasului.

La fel ca si in cazul Cocor, care este ultimul proiect comercial aflat in constructie in Bucuresti, si cele trei proiecte de pe Barbu Vacarescu sunt printre ultimele cladiri de birouri situate in zone centrale, cu acces la metrou, aflate in constructie. Cele mai mari ansambluri de locuinte la care inca se mai lucreaza sunt UpGround din Pipera si Vivenda de pe bulevardul Basarabiei, cu un numar cumulat de 1.000 de apartamente care ar trebui finalizate in acest an.

Si aceste proiecte, ca si cele de birouri sau proiectul de reabilitare a magazinului Cocor au fost incepute in perioada de boom imobiliar, in care costurile cu materialele de constructii erau la nivel maxim.

Proiecte finalizate in ultimul an

Sun Plaza

* 200 mil. euro investitie
* 80.000 mp suprafata inchiriabila
* 130 de magazine
* Proprietar: Sparkassen Immobilien
* Finalizare: februarie 2010
* Zona: Piata Sudului
* Chiriasi cheie: Cora, BauMax, Mobexpert, Cinema City

City Gate

* 100 mil. euro investitie
* 44.000 mp suprafata inchiriabila
* Dezvoltator: GTC
* Finalizare: T1 2010
* Zona: Piata Presei Libere
* Chiriasi: Rompetrol, Romtelecom, Millennium Bank

Cotroceni Park

* 300 mil. euro investitie
* 79.000 mp suprafata inchiriabila
* 200 de magazine
* Proprietar: AFI Europe
* Finalizare: octombrie 2009
* Zona: Bd. Timisoara
* Chiriasi cheie: Real, Cinema City, Inditex, C&A

Sursa: Ziarul Financiar

Volumul tranzactiilor imobiliare in­tre companii ar putea sa se dubleze pana la sfarsitul anului in curs, insa nivelul estimat va fi inca mult sub cel atins in anii de varf ai investitiilor imobiliare. Cristian Ustinescu, director de investitii al DTZ Echinox, crede ca in ceea ce pri­veste volumul de investitii atras de piata imobiliara din Romania in 2010, cifra va fi cu siguranta mai mare comparativ cu anul trecut.

„Probabil ca tranzactiile pe care le-am inceput in 2009, dar care s-au impotmolit din cauza retinerilor le­gate de finantare, se vor inchide anul a­cesta. Sper ca in 2010 sa atingem un volum de investitii de aproximativ 500 de mili­oane de eu­ro”, crede Ustinescu.

Daca prognoza DTZ se va adeveri, pia­ta tranzactiilor corporative va creste in 2010 de 2,4 ori in raport cu anul pre­cedent, cand valoarea acestora a scazut de aproape sase ori in comparatie cu 2008.

Astfel, daca in 2008, tranzactiile cu proprietati comerciale din Romania (bi­rouri, centre comerciale sau logistice) au totalizat 1,161 miliarde de euro, anul trecut volumul acestor afaceri abia a atins 203 milioane de euro.

Britanicii - activi, germanii - inca pe pozitii

Prin achizitiile European Retail Park Braila si NH Hotel Bucharest de anul tre­cut, britanicii au condus piata de in­vestitii in 2009. Cele doua afaceri r­e­pre­zinta 38% din totalul tranzactiilor rea­lizate anul trecut, confirmand astfel trendul inregistrat si in restul Europei Cen­trale si de Est. Totusi, companiile si fon­durile de limba ger­mana continua sa do­­mine piata inves­ti­tiilor imobiliare.

In acest an insa vor veni si fonduri exotice, din regiuni precum Africa sau Asia, crede analistul DTZ Echi­nox. In opinia sa, in acest an se va inre­gistra o reducere a in­teresului pentru piata ro­ma­neasca din par­tea investitorilor occi­dentali, atat din Eu­ropa de Vest, cat si a celor de pe conti­nentul nord-american.

Capitali­zarea pe aceste piete se va des­fasura la un nivel restrans, investitiile ur­mand sa se opreas­­ca in tari precum Polonia sau Ce­hia, fara sa ajunga in Ro­mania. „Desi­gur, nu excludem fondurile venite de aici, insa acestea vor fi putine.

Totodata, cei care vor veni vor investi in afaceri care produc venituri pe termen scurt si mediu, de exemplu proprietatile co­merciale inchiriate sau aflate pe punc­tul de a fi inchiriate”, considera Cris­tian Ustinescu.

In schimb, inves­titiile in terenuri si proprietati rezi­den­tiale vor fi reduse. „In ultimii ani, pa­riul era pe compri­marea yiel­dului (rata de renta­bilitate - n.r.), insa acum se vorbeste de veniturile pe care le poti obtine din proiectul pe care vrei sa-l cumperi, iar aceste venituri sunt tot mai mici si tot mai nesigure. Orice proprietar risca sa isi piarda chi­riasii, indiferent ca vorbim de segmentul de birouri, in­dustrial sau re­tail.

Nimeni nu ia in calcul o crestere a chiriei pentru 2010 si mi-e greu sa cred ca se va gandi la asta in 2011”, spune re­prezentantul DTZ Echinox.

Anul trecut, investitorii au achizi­tio­nat mai ales proprietati din afara Bu­cu­restiului, activele cumparate in Capitala reprezentand doar 14% din totalul tranzactiilor, fata de 70% in 2008.

Pe piata cladirilor de birouri, desi investitorii sunt interesati de produse de calitate cu contracte bune, acestea lip­sesc. Cos­tul datoriilor ramane o proble­ma pen­tru activitatea investitionala in gene­ral, la fel ca si diferentele intre as­teptarile cumparatorilor si cele ale van­zatorilor. Oferta va continua sa creasca in 2010 avand in vedere ca inca exista un volum important de spatii de birouri construite speculativ. Pe termen scurt investitorii s-au retras in zone mai sigure si in continuare asteapta corectia pre­turilor.

Cele mai mari tranzactii au avut ca autori companiile Enterprise Investors si New Europe Investments. Prima a cum­parat de la Louis Delhaize Group cele 65 de supermarketuri Profi, pentru care a platit 66 de milioane de euro. A doua a preluat parcul de retail European Retail Park Braila, dezvoltat de BelRom.

Destul de activ a fost si fondul de in­vestitii Immoeast, care a fost implicat in singurele tranzactii de pe segmentele bi­rouri si spatii industriale. Astfel, aus­triecii de la Immoeast au preluat de la Europe Future Group 10% din proiectul Meteo Business City, dezvoltat in parte­neriat in nordul Bucurestiului.

Totodata, Immo­east a cumparat participatia de 50% deti­nuta de Eyemaxx in trei proiecte in­dustriale dezvoltate, de asemenea in parte­neriat, la Timisoara, Ploiesti si Brasov.

In acest an, nu ne asteptam la vreo mo­dificare in ceea ce priveste topul principalilor investitori prezenti pe piata dupa valoarea activelor detinute, Immo­east va ocupa in continuare prima pozitie. In Romania, compania detine ac­tive care reprezinta aproximativ 750 de milioane de euro, circa 7,6% din porto­foliul sau total. Majoritatea activelor re­prezinta segmentul birouri (57% din total), urmat de retail (38%) si logistica (5%).

In lume, investitiile vor creste

La nivel global, investitiile in proprie­tati comerciale vor creste in acest an cu aproximativ 30%, urmand sa ajunga la o valoare de 478 de miliarde de dolari (362 miliarde €), potrivit raportului privind in­vestitiile globale realizat de Cush­man &Wakefield, care monitorizeaza 56 de tari. In 2009, investitiile la nivel global au scazut cu 23%, ajungand la o valoare de 365 de miliarde de dolari (270 mi­liarde €), nivelul fiind cel mai scazut din anul 2003.

In orice caz, anul s-a incheiat intr-o nota mai optimista pe masura ce pietele au inceput sa isi revina spre finalul anului, cand s-a inregistrat o crestere de 104% fata de prima jumatate a anului. In prezent, China este cea mai mare piata de investitii din lume, urmata de Marea Britanie si de SUA. Daca acest clasament ar fi inclus si vanzarea de apartamente, SUA s-ar fi plasat atunci pe locul al doilea.

Din cauza pre­cautiei care inca domi­na in lumea chi­ria­silor si pe fondul cresterii stocului de proprietati, in prima jumatate a anului 2010, la nivel global, se va inre­gistra o reducere a chiri­ilor de apro­xi­mativ 5%. In toate sectoa­rele imo­biliare, la nivel global, chiriile au scazut cu o rata a­nuala de 9,2% in prima parte a lui 2009, dar trendul a fost incetinit in partea a doua, cand acestea au scazut cu doar 2,2%.

Zone de top

Cu investitiile in crestere cu 143% anul trecut, China este acum cea mai activa piata din lume din acest punct de vedere. In Europa, numerosi investitori se con­centreaza pe piete cu lichiditati precum Marea Britanie, Franta si Ger­mania. In atentia investitorilor se afla si piete emer­gente cum ar fi Polonia si Turcia.

Reviri­mentul inceput in Marea Bri­tanie se ras­pandeste acum in tot ves­tul Europei. Principalele tendinte ale regiu­nii sunt nivelul investitiilor in crestere (la finalul ultimului trimestru) si yiel­duri in scadere (in prima parte a anului 2010) pe princi­palele piete.

„Ne asteptam la cres­te­rea ni­velului de investitii cu apro­xi­ma­tiv 44% (115 mld. €), adica la nivelul anului 2004”, spune Michael Rhydderch, direc­torul De­partamentului pentru in­vestitii interna­tionale EMEA al Cushman. Repre­zentantul companiei de consultanta re­marca faptul ca in timp ce se poate vedea cu usu­rinta de unde vine cererea, nu este la fel de usor sa gasesti stoc bun de pro­prietati. Toti cauta acum proprietati cu probleme (distressed).

„Sunt putine active cu pro­bleme, deoa­rece bancile continua sa se con­centreze pe rezolvarea problemelor pe care le in­tampina cu proprietarii aces­tora”, ex­plica Rhydderch. Investitorii as­teap­ta acum pretul corect, refuzand sa in­ves­teas­ca, bazandu-se doar pe faptul ca yiel­durile de pe piata imobiliara au inceput sa scada.

Sursa: Financiarul

Programul va fi lansat în maximum două luni. Subvenţia acordată persoanelor fizice este de până la 80 % din valoarea proiectelor depuse şi aprobate“, a subliniat ministrul Mediului.

Potrivit lui Borbely, în cadrul Programului există un portofoliu de peste 400 de firme agreate, iar bugetul alocat pentru anul 2010 va fi de 610 milioane de lei din care 300 milioane de lei reprezintă credite de angajament şi 310 milioane de lei din fondul de mediu.

Conform datelor oficiale ale Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), în cadrul programului există 239 de proiecte în evaluare. Dintre acestea, 95 au deja contracte încheiate în valoare de 65 milioane de lei.

Sursa: Curentul

Restul de 10% din contractele care au necesitat fonduri suplimentare nu aveau nevoie de mai mult de 10% din valoarea contractului.

„O asemenea stare de fapt crea două probleme. Pe de o parte, existau firme care erau deja obişnuite cu contractele publice. Aceste firme ştiau cum să joace, practicau preţuri de dumping la licitaţii, pentru ca apoi să le majoreze în urma unor acte adiţionale.

A doua problemă se năştea tocmai din cauza faptului că numai unele firme câştigau licitaţiile. În mod evident, firmele care pierdeau contestau decizia de acordare a respectivelor contracte ca să poată să obţină şi ele câte ceva de la cei care câştigaseră licitaţiile. Nu numai că se cheltuiau mai mulţi bani, dar lucrările erau şi întârziate”, susţine Elena Udrea.

Reţeta Elenei Udrea

Potrivit acesteia, problema se va rezolva prin impunerea a două măsuri ce privesc limitarea cuantumului până la care se poate creşte valoarea contractelor, după câştigarea licitaţiei, la maximum 10% şi depunctarea firmelor care abuzează de contestaţii, în cazul în care mai participă la licitaţii viitoare.

„Fiecare constructor va fi nevoit să ofere un preţ cât mai aproape de cel real, dacă şi vrea să facă profit. Reţeta e simplă: Ministerul deţine controlul proiectelor pe care le finanţează, fără «aditivi» costisitori şi fără contestaţii abuzive. Ce obţinem? Lucrări terminate mai devreme, cu costuri mai mici pentru stat”, apreciază Udrea.

Sursa: Capital

Ambele magazine sunt amplasate la demisolul centrului comercial si ocupa suprafate de 550 mp (Deichmann), respectiv 1.000 mp (New Yorker).

Deichmann detine 23 de magazine in Romania, in orase precum Bucuresti, Arad, Roman, Suceava, Oradea, Fagaras, Braila si Bacau, avand peste 28.000 de angajati la nivel international si peste 2.600 de magazine.

New Yorker detine 12 magazine pe plan local, in orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Bacau, Focsani si Braila, iar la nivel global este activ in peste 27 de tari, cu peste 750 de reprezentante in Europa si in Orientul Mijlociu.

Iulius Mall Timisoara, cel de al doilea mall din cadrul retelei nationale Iulius Group, a fost inaugurat in anul 2005, in urma unei investitii initiale de 45 milioane de euro si extins anul trecut, dupa o investitie de 60 milioane de euro.

Printre chiriasii Iulius Mall Timisoara se mai numara Adidas, Altex, Auchan, Bam Boo, Bata, Bershka, Cinema City, Guess, Il Passo, Intersport, Lee Cooper, Mango, Motivi, Nike, Pull&Bear, Puma, Sprider, Starbucks, Stefanel, Stradivarius, Terranova si Zara.

Sursa: Wall-Street

“In luna februarie a fost o explozie de cereri de executare silita pentru persoanele fizice din partea bancilor, iar numarul acestora a depasit 20.000 la o banca din Top 5. Dintre acestea, cele mai multe solicitari sunt pentru credite de nevoi personale de 30.000-40.000 lei”, a afirmat Piperea, fondator al societatii “Piperea & Asociatii”, specializata in faliment si insolventa.

“Este vorba despre acele persoane care au contractat credite in asa-zisa perioada de boom economic si acum nu-si mai pot plati creditele pentru ca li s-au redus salariile sau au fost trimisi in somaj”, a completat el.

Aceasta crestere a numarului de executari silite se va reflecta in pretul caselor si al terenurilor, care va atinge in luna iunie un minim ul ultimilor trei ani, estimeaza avocatul.

“Pretul constructiilor si al terenurilor se va prabusi si am putea vorbi despre o relansare a vanzarilor in acest domeniu, intrucat vom vorbi de preturi aflate mai aproape de realitate, respectiv de 50% din valoarea caselor din 2007 sau de 30% din pretul terenurilor din acea perioada”, a apreciat Piperea.

Valoare de piata de 600 euro/mp la apartamente noi

Avocatul estimeaza ca pretul real de vanzare a unui apartament nou este in acest moment de 700-800 de euro, insa va cobori in urmatoarele trei luni la 600 de euro “ca urmare a presiunii aparute in piata in urma vanzarii activelor neperformante a bancilor”.

“In doua, trei luni putem vorbi despre o reasezare a preturilor, deoarece legea spune ca dupa mai multe licitatii banca poate vinde o casa si la 1% din valoarea la care a fost evaluata initial”, a explicat Piperea.

“Vom asista la scaderea drastica a preturilor de vanzare si exista potential pentru scaderea pretului de vanzare a unui apartament la 600 de euro pe metru patrat. Acest lucru va atrage dupa sine scaderea pretului de vanzare a apartamentelor vechi, iar un apartament din zonele accesibile ale Bucurestiului va ajunge sa coste 400-500 de euro pe metru patrat”, a mai spus el.

Pretul mediu de vanzare al terenurilor centrale va cobori la 500-600 euro/mp in zonele centrale ale Capitalei si la 1.500-2.000 euro in zonele ultracentrale, precum Primaverii, anticipeaza avocatul.

Sursa: Banknews

“Dupa mai mult de 20 de ani de asteptari, agentii imobiliari pot beneficia de o asigurare de malpraxis, la fel ca oricare alta breasla din Romania, aderand la Asociatia Profesionala a Agentilor Imobiliari din Romania”, a explicat Dan A. Negulescu, presedintele APAIR.

Pana in prezent, in Romania, asigurarile de raspundere profesionala erau contractate de agentiile imobiliare, la nivel de companie pentru tot personalul angajat. Foarte putine companii imobiliare au incheiat asemenea asigurari in Romania, se arata intr-un comunicat al brokerului Marsh.

APAIR a fost infiintata in ianuarie 2010 si are ca membri agenti imobiliari persoane fizice.

Compania de brokeraj in asigurari si consultanta de risc Marsh Romania este membra a grupului Marsh & McLennan Companies (MMC).

Astra Asigurari, infiintata in 1991, este membru fondator al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), societatea care emite politele de asigurare obligatorie a locuintelor. Astra Asigurari detine o participatie de 15% din pachetul de actiuni al PAID, participatie maxima permisa de lege.

Astra Asigurari a inregistrat anul trecut un profit net de 6,28 milioane lei (1,5 mil. euro), in crestere cu 80% fata de castigul consemnat anul anterior. Afacerile companiei au sporit cu 22% in 2009, la 795,84 milioane lei (187,8 mil. euro).

Sursa: Dailybusiness

Se repliază însă repede, zâmbește și mărturisește că „am luat niște bani”. „Nu pot să vorbesc despre sumă, dar cei 50 mil. euro vehiculați nu sunt reali. Pot să spun însă că sunt foarte mulțumit de afacerea pe care am făcut‑o”. Ezită o clipă și când e întrebat dacă a investit toți banii din tranzacția Cargus‑DHL (aprilie 2008), înclină afirmativ din cap și spune că „nu am credite”. Adică poate investi într‑o perioadă în care nu puțini sunt dezvoltatorii care și‑au înghețat proiectele.

ANUL BANILOR. „Investițiile în imobiliare au reprezentat aproximativ 70% din totalul de investiții de 30 milioane de euro realizate în ultimii ani, conexe activității Cargus”, face Pleșea un bilanț al trecutului său de investitor imobiliar, explicând că nu a încetinit în nici un moment ritmul investițiilor din real estate. Ritm pe care îl menține și acum, prin patru noi proiecte: un complex de 28 de vile la Buftea, altul de 88 de vile la Sânpetru - Brașov, două pensiuni la Babana‑Pitești și 25 case în Câmpina, dezvoltate în zone în care a cumpărat deja zeci de hectare de teren.

Costurile intemediare - 2,5 milioane de euro, la o valoare finală totală a investițiilor în aceste proiecte, derulate prin intermediul PAN Express, companie al cărei unic acționar este Pleșea, estimată la aproximativ 14 milioane de euro. De notat că, sub aceeași umbrelă a PAN Express, Pleșea controlează și o companie de construcții, prin intermediul căreia va și derula o parte dintre lucrări. Totuși, spune că, pentru a impune un ritm mai accelerat, va organiza în luna septembrie o rundă de licitații pentru desemnarea unor terți constructori.

Primii bani din imobiliare speră să‑i obțină în 2011, an în care crede că totul se va mișca „mult mai repede”. Mizează în special pe prețul de vânzare al caselor sale și îl dă ca exemplu pe cel al unei vile cu trei camere, etaj, două grupuri sanitare, living la parter, scară interioară și curte de 300 mp, de aproximativ 120.000 de euro.

LA EXTREME. Să fie prea optimism optimismul lui Pleșea? „Când ai bani, apar tot felul de oportunități, cu atât mai mult în această perioadă delicată. Pe termen lung, e un avantaj să investești în proiecte de locuințe, numai că nu trebuie să te aștepți să recuperezi foarte repede banii.

Trebuie să te înarmezi cu răbdare”, răspunde proprietarul Rin Grand Hotel, Ionuț Negoiță, care a întârziat cu un an finalizarea unui proiect de 1.680 de apartamente - 12 blocuri, pe Splaiul Unirii din București -, proiect a cărui valoare a scăzut la 90 milioane de euro, de la 110-120 mil. euro la cât era estimat înainte de declanșarea crizei.

E gata să parieze la rândul său pe potențialul încă latent al imobiliarului local și spune chiar că intenționează să demareze anul acesta un nou proiect, de 300 de apartamente, tot în București, reprezentând o investiție de peste zece milioane de euro.

La polul înghețat al imobiliarului, Alin Burcea, proprietarul grupului de firme Paralela 45, grup ce reunește, atenție, și o firmă de construcții - Paralela 45 Invest, a rămas blocat cu un proiect de 3 clădiri cu 75 de apartamente, dezvoltat pe malul lacului Snagov, în care a investit până acum 2,2 mil. euro. Cu un credit de rambursat la bănci în spate, singura soluție pe care o vede pentru continuarea lucrărilor ar fi vânzarea hotelului Stil din București, pentru care a plătit în 2007 3,3 mil. euro. Acum speră să obțină pe el 3 mil. euro.

Pe termen scurt, Pleșea va finaliza în lunile următoare Gclub, un centru spa din Breaza, destinat persoanelor cu venituri medii, amenajat într‑o fostă casă de protocol a Armatei - „o clădire tradițională, reconstruită, dar păstrând stilul de acum 60 de ani” - în care a investit 1,5 mil. euro. Tot la Breaza, Pleșea a inaugurat recent un hotel de patru stele, o investiție de două milioane de euro, construit sub același brand, Gclub.

CENTRUL LUMII. De ce Breaza? „Este o zonă bună pentru creșterea veniturilor”, explică Pleșea, care a încheiat un parteneriat cu Clubul de Golf „Lac de Verde” din localitate. „Când capacitatea lor depășește, le ofer eu cazare. Turiștii mei îi îndrum spre golf și invers”, explică el. Ce ar putea însemna în cifre acest potențial de creștere e mai greu de spus, mai ales că investițiile în hoteluri rămân riscante în această perioadă.

„Chiar dacă acolo există un teren de golf, având în vedere perioada dificilă din economie, gradul de încărcare va trece cu greu de 50% la început”, comentează Nicolae Demetriade, cel care a vândut în 2007 agenția Happy Tour către fondul de investiții GED Capital Management, într‑o tranzacție estimată la zece mil. euro.

Pe de altă parte, Breaza marchează pe harta businessurilor controlate de Pleșea punctul în care „o afacere deservește o alta” - a mai investit aici într‑o spălătorie industrială - pentru că, spune el, vrea să‑și spele singur „prosoapele și halatele” -, dar și într‑un business de întreținere rezidențială, demarat anul trecut. Din 2002, când a cumpărat aici o pizzerie, Pleșea a investit la Breaza peste cinci milioane de euro.

Acum se gândește să includă jumătate din cele 36 de camere ale celor 7 vile pe care le mai deține în zonă într‑un sistem special de reședință pentru persoanele în vârstă. „Se pot muta cu totul la noi, după o evaluare a stării lor de sănătate, o evaluare a proprietății pe care ei o dețin și pe care noi o vom închiria.

Practic, îi valorificăm locuința și, în schimb, îi oferim totul la Breaza”, explică el. Totul însemnând cazare, mâncare, acces la terenurile de sport etc. O altă variantă de închiriere ar fi cea a unei taxe lunare de aproximativ 1.000 de euro, pe care familia trebuie să o plătească în contul serviciilor de care va beneficia o singură persoană.

IDEI LA ȚINTĂ. Și pentru a mai rămâne un paragraf în zona de business Breaza, aceasta este una dintre destinațiile pe care le‑a promovat intens anul trecut prin intermediul agenției Gusti Tour, pe care a înființat‑o în urmă cu trei ani special pentru actuala lui soție - Iulia. „În 2009 am avut o cifră de afaceri de circa 150.000 euro și mizăm pe o dublare anul acesta”, fără a se arăta prea afectat de căderea de 30 de procente de anul trecut a turismului românesc.

În paranteză spus, fostul proprietar al Happy Tours, Nicolae Demetriade, crede că primele semne bune se vor vedea abia la toamnă, admițând, totuși, că agențiile cu un număr redus de angajați, cu cheltuieli modeste ar putea fi mai puțin afectate.

Până la limpezirea apelor, Pleșea rămâne „o țintă pentru cei care au idei”. „Am propuneri în fiecare săptămână, de la prieteni, colaboratori”, mărturisește el. Nu dă detalii despre alte posibile investiții viitoare și nici nu revine asupra celor 70 de milioane de euro la cât estima în 2008 că ar putea ajunge investițiile sale din turism și imobiliare. Deocamdată, e undeva pe la jumătatea unui drum rămas închis pentru alții.

Sursa: MoneyExpress

Intre timp, pretentiile s-au ajustat treptat si par a se fi stabilizat in ultimele sase luni in jurul a 90.000 de euro pentru aceeasi locuinta. Cu alte cuvinte, o scadere de aproape 50% in ultimii doi ani.

Pana la stabilizarea economiei insa, respectiv momentul in care sentimentul general al consumatorilor va fi unul pozitiv, piata apartamentelor va continua sa se zbata undeva intre frica celor care ar cumpara dar asteapta sa mai scada si pragmatismul dezvoltatorilor.

In Bucuresti este un stoc destul de mare de apartamente finalizate pe care oamenii nu le pot cumpara. Guvernul ar trebui sa sprijine achizitia acestor apartamente deoarece pana in momentul in care acestea vor fi vandute, bancile nu vor acorda alte finantari, astfel ca nu vor fi realizate alte proiecte.

Sursa: Ziarul Financiar

Statul inapoiaza TVA cu sapte luni intarziere, dar atunci cand vireaza banii poate face dintr-un om de afaceri un miliardar cu mult nu­me­rar la dispozitie. O singura firma din Iasi a primit in cont o suma-re­cord, de cinci milioane de euro, reprezentand TVA colectata.

Imobiliarele raman domeniul cel mai prigonit de finantisti, care cauta acum dezvoltatorii imobiliari, persoane fizice, care au efectuat tranzactii si nu au virat TVA catre stat.

Un afacerist din Iasi a beneficiat, la mijlocul lunii februarie, de un „cadou” urias din partea statului. Dupa sapte luni de asteptare, o firma din Iasi a primit in cont nu mai putin de 20,5 mi­lioane de lei, echivalentul a cinci milioane de euro, reprezentand TVA de rambursat.

Directia Generala a Finantelor Publice (DFFP) a judetului Iasi a refuzat sa faca public numele companiei, dar a mentionat domeniul de activitate. „Este vorba de un decont in valoare de 20,5 milioane de lei catre o firma de pe piata dezvoltatorilor imobiliari, TVA fiind aferenta unor lucrari de investitii in constructii.

Decontul a fost depus in luna iunie 2009 si decizia de rambursare a banilor a venit in urma unui control foarte riguros atat la con­tri­bua­bilul in cauza, cat si la societatile cu ca­re a incheiat contracte”, a mentionat Ma­ria Taran, purtatorul de cuvant al DGFP Iasi.

Printre cele mai mari proiecte imo­bi­liare la care se lucra anul trecut se numara Palas, Green Park, Copou Bellevue, Arena Residential si Dream Village, dar nu trebuie uitati nici oamenii de afaceri care au demarat proiectele ce vi­zau cartiere de vile sau cladiri de birouri.

Spre comparatie, in ultimele patru luni ale anului 2009, firmele iesene si-au recuperat de la stat TVA in suma totala de 20 de milioane de lei, adica mai putin de­cat valoarea aferenta primului decont din lu­na februarie. Peste 30 de milioane de euro este suma pe care firmele din Iasi au „absorbit-o” anul trecut de la stat, cea mai mare parte mergand catre sectorul imobiliar. Este vorba despre TVA pe care statul a restituit-o companiilor din Iasi. Practic, cu aceeasi suma firmele private au creditat statul, pentru ca ulterior sa-si recupereze taxa de la Finante.

Care sunt etapele de analiza a dosarelor

Demersul unui contribuabil de a-si recupera TVA achitata in plus statului nu este unul usor. Abia dupa analize sau controale ce pot depasi 45 de zile isi poate primi in conturi sumele suplimentare pla­tite. „Solicitarile de rambursare se so­lu­­tioneaza in ordinea cronologica a inre­gis­trarii lor la organul fiscal, in termen de maximum 45 de zile calendaristice de la data depunerii deconturilor cu sume ne­ga­tive de TVA cu optiune de rambursare.

In cadrul unitatilor fiscale exista un com­par­timent de analiza de risc care anali­zeaza solicitarile de rambursare privind TVA, incadrand fiecare cerere intr-o ca­te­gorie de risc fiscal”, a explicat Maria Taran. Mai exact, contribuabililor care se incadreaza in categoria de risc fiscal mic, adica si-au indeplinit toate obligatiile la termen prin programul informational, li se genereaza automat decizia de ram­bur­sare.

Cei care se incadreaza la risc mediu vor trece printr-o analiza docu­men­tara pen­tru solutionarea cererii de rambur­sa­re. Cele mai multe dificultati sunt intam­pi­nate de agentii economici problema, care se incadreaza in categoria de risc mare. Acestia vor fi obiectul unor inspectii fiscale anticipate, care poate dura chiar mai mult de 45 de zile.

„Selectia decon­tu­rilor care urmeaza a fi rambursate se rea­lizeaza informatic din baza de date natio­nala, pe principiul cel mai vechi decont se stinge primul. Din situatia comparativa a sumelor propuse spre res­titui­re se constata o crestere a acestora in primele doua luni ale anului fata de aceeasi perioada a anului trecut”, a adau­gat Maria Taran.

Finantele au insa grija ca, de cele mai multe ori, sa iasa in castig din socoteala cu taxa pe valoarea adaugata. Incepand de anul trecut, piata imobiliara a fost lovita de o noua ordine fiscala, menita sa accen­tue­ze si mai mult criza in care se afla acest sector. Indivizii care au vandut imobile noi in calitate de persoane fizice au fost obli­gati sa plateasca TVA. Astfel ca finan­te­le nu numai ca restituie TVA, dar incearca pe orice cale sa incaseze de la cat mai multi. Fiscul iesean nu a intarziat cu de­mararea actiunilor de control asupra per­soa­nelor fizice care au tranzactionat imobile in perioada 2006-2008.

Potrivit Fiscului, rezultatul verificarilor s-a mate­rializat in atragerea la Bugetul statului a unor sume de peste 50.000 de lei, numai dupa verificarea unui prim esantion de contribuabili. „In perioada 2006-2008, 238 de persoane fizice au efectuat mai mult de cinci tranzactii fiecare, in valoare totala de peste 196,4 milioane de lei”, a declarat Maria Taran.

Dezvoltatorii imobiliari con­ti­nua sa sustina ca legea este aberanta, dar asteapta deciziile de impunere din partea Fiscului pentru a le putea contesta. „As­tept sa vad care va fi rezultatul con­troa­le­lor, pe care sigur il voi contesta. Dar daca ei urmaresc ca eu sa achit TVA pentru imobilul vandut, atunci voi veni cu facturile si voi cere sa deduc TVA pentru materialele de constructie”, ne-a declarat Calin Toma, dezvoltator imo­biliar, care com­pleteaza ca legea ar putea fi ine­fi­cienta.

„Nu stiu unde vor sa ajunga. TVA la lo­cuintele noi este de 5%, in timp ce la ma­teriale este de 19 procente”, explica Toma. El adauga ca „legea este o aberatie. Nu poti impune unei persoane fizice sa devina PFA pentru ca a efectuat o tran­zactie peste o anumita valoare, ca sa o poti impozita. Este un amalgam, pentru ca trebuia spus de la inceput ca toata lumea va achita 5-10 la suta din valoarea tran­zactiei si era mult mai simplu”, spune Calin Toma.

Finantele vor sa reduca termenele de rambursare

Sumele restante la rambursarea TVA sunt in continua scadere. Mai mult, Finantele vor ca, pana la jumatatea acestui an, sa ajunga cu platile in termenul legal de 45 de zile. Recent, Sorin Blejnar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, preciza ca valoarea sumelor cu intarzieri la plata s-a injumatatit pe parcursul a 12 luni.

Astfel, in ianuarie 2009, valoarea era de 3,3 miliarde de lei, in timp ce suma de la inceputul acestui an a fost de numai 1,58 miliarde de lei. „In urmatoarea perioada vom reusi, probabil, sa platim si aceste sume, mai ales ca am introdus niste masuri de relaxare a rambursarii.

Pentru toate firmele cu sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei vom da o rambursare automata, urmata de control pana la doi ani, iar personalul il vom folosi la celelalte rambursari”, preciza Sorin Blejnar.

In luna ianuarie, sumele platite firmelor s-au ridicat la 800 de milioane de lei, fata de 500 de milioane de lei in ianuarie 2009. Iar pentru martie, Ministerul Finantelor Publice si-a propus sa ramburseze TVA in valoare de 794,5 milioane de lei. In acest context, Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor Publice, spune ca usurarea rambursarii TVA a fost doar un prim pas. „Avem in vedere un plan de monitorizare detaliata si corectie imediata privind sarcina fiscala si birocratica pe care statul o pune pe mediul privat.

Intentia este ca in urmatoarele luni sa diluam aceasta povara pentru a mai da putin vant in panzele mediului privat”, a precizat Vladescu.

Sursa: Financiarul

Un exemplu in acest sens il reprezinta cazul Palatului Stirbey din Capitala, a carui reabilitare se lasa asteptata, deoarece Ministerul Culturii refuza sa aprobe proiectul care ar transforma palatul intr-un tandem muzeu-complex comercial, in urma unei investitii de peste 100 milioane euro.

Pe scurt, proprietarul Palatului Stirbey planuieste sa investeasca 125 milioane euro in constructia unui complex cu galerii comerciale, apartamente de lux si un centru cultural pe terenul vacant din spatele palatului. Cladirea care ar urma sa apara in spatele casei de patrimoniu este proiectata sa se apropie arhitectural de sediile invecinate ale Radiodifuziunii Romane si Ministerului Economiei.

Palatul Stirbey ar urma sa fie transformat in muzeu si sa beneficieze de reabilitare cu fonduri obtinute din exploatarea centrului comercial. Proiectul a fost insa respins de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, organism care functioneaza pe langa Ministerul Culturii, care a invocat statura noii cladiri, care va avea 37 de metri inaltime, si ingrijorarea ca investitia ar putea sa afecteze Palatul Stirbey, care a fost ridicat in secolul al XIX-lea.

Incercand sa aflam in detaliu argumentele care au stat la baza deciziei Comisiei Monumentelor Istorice, am stat de vorba cu arhitectul serban Popescu Criveanu, membru al comisiei respective. “N-am participat la sedinta in care s-a dat aceasta hotarare, asa ca nu stiu sa va spun nimic. Ce pot sa va spun totusi este ca aceasta comisie este doar un corp consultativ. Ministerul Culturii are decizia finala”, a spus serban Criveanu.

Doar ca Ministrul Culturii Kelemen Hunor si-a exprimat deja un punct de vedere printr-o declaratie de presa, in care a spus ca proiectul trebuie modificat. Pe de alta parte, proprietarul Palatului Stirbey, Ovidiu Popescu a declarat ca, desi a trimis 3 scrisori ministrului, este nemultumit de faptul ca acesta a preferat sa dea sumare declaratii de presa in loc sa avizeze proiectul, prin aceasta contribuind la oprirea degradarii ireversibile a Palatului.

Mai multe voci autorizate in probleme arhitecturale si urbanistice sustin insa ca statul nu trebuie sa treaca de la nepasare totala, cum s-a intamplat in anii trecuti, la o grija excesiva care sa blocheze proiectele moderne de punere in valoare a cladirilor-monument.

Acest monument istoric trebuie sa treaca printr-un proces prin care au trecut si altele din alte tari. Nu se inventeaza nimic in Romania”, sustine presedintele Universitatii de Arhitectura “Ion Mincu”, Emil Barbu (Mac) Popescu.

“Ingemanarea vechi-nou s-a practicat deja, fara cusur, in foarte multe zone din Londra, un exemplu fiind Covent Garden si Trafalgar Square, arhitectura realizata de Sir Jeremy Dixon”, spune acesta, adaugind ca este posibila chiar cooptarea lui Dixon in echipa de specialisti care ar urma sa se ocupe de reabilitarea Palatului Stirbey.

Opinia lui Barbu Popescu este ca Ministerul Culturii doar amana proiectul de reabilitare a Palatului Stirbey si crede ca pana la urma il va aproba. “Apropierea de un sit istoric nu trebuie vazuta ca o solutie extrema, ca un risc”, mai spune presedintele Universitatii de Arhitectura “Ion Mincu”.

Sursa: Romania Libera

Guvernul a trasat niste linii destul de clare in ceea ce priveste preturile apartamentelor: garantie pentru un credit de 55.000 - 60.000 de euro si TVA de 5% pentru preturi mai mici de 380.000 de lei (circa 92.000 de euro).

Ce se intampla cu apartamentele ale caror preturi depasesc aceste valori? TVA-ul este de 19% pentru intreaga suma (la un apartament de 380.000 de lei platesti TVA 19.000 lei, in timp ce la un apartament cu 1.000 de lei mai scump platesti un TVA de 72.000 de lei, respectiv 19% pentru intreaga suma), in timp ce pentru a beneficia de un credit prin programul “Prima casa” este necesar un avans de 40% daca pretul depaseste 90.000 de euro.

Ce spune un dezvoltator care a finalizat un proiect in care mai are spre vanzare 380 de apartamente, in special de trei camere, al caror pret porneste de la 100.000 de euro?

“In Bucuresti este un stoc destul de mare de apartamente finalizate pe care oamenii nu le pot cumpara. Guvernul ar trebui sa sprijine achizitia acestor apartamente, deoarece pana in momentul in care acestea vor fi vandute, bancile nu vor acorda alte finantari, astfel ca nu vor fi realizate alte proiecte.

De scazut si mai mult preturile este aproape imposibil, deoarece dezvoltatorii nu mai au margine de manevra: au construit la costurile din 2007 pe terenuri cumparate la preturi mari”, spune Avi Shloush, directorul general al firmei care a realizat ansamblul Doamna Ghica Plaza.

El spune ca a vandut in ultimele patru luni circa 30 de apartamente, desi spera la un ritm de “un apartament pe zi”, care sa ii permita epuizarea locuintelor pana la sfarsitul acestui an.

Shloush admite ca studiile facute in urma cu trei-patru ani, care indicau faptul ca bucurestenii vor sa cumpere apartamente spatioase, de trei sau patru camere, nu au luat in calcul si sumele pe care potentialii clienti le au disponibile pentru astfel de achizitii. In acest caz, este de asteptat ca urmatoarele proiecte sa cuprinda in special garsoniere si apartamente cu doua camere, mai usor de cumparat.

Proiectul Doamna Ghica Plaza a fost finantat printr-un credit de la Alpha Bank, iar printre actionarii minoritari se numara si Dan Pascariu, presedintele UniCredit Tiriac, si dramaturgul Adrian Lustig.

“Interesul bancii nu este sa vada dezvoltatorii intrand in faliment, mai ales dupa ce au finantat un proiect pana la capat, la care constructia a fost finalizata”, spune Shloush, cu privire la disponibilitatea bancilor de a esalona creditele acordate pentru constructie.

Pana la stabilizarea economiei insa, respectiv momentul in care sentimentul general al consumatorilor va fi unul pozitiv, piata apartamentelor va continua sa se zbata undeva intre frica celor care ar cumpara, dar asteapta sa mai scada si pragmatismul dezvoltatorilor de a nu trece preturile dincolo de bariera rosie.

Recesiunea economica si-a lasat puternic amprenta asupra deciziei de a achizitiona o locuinta, ducand astfel la o scadere a numarului de tranzactii si implicit a preturilor care au fost reduse cu aproape 50% pe parcursul ultimilor doi ani.
Sursa: Ziarul Financiar

Forţate de măsurile luate de Banca Naţională a Românie (BNR), favorabile dezgheţării creditării, băncile au început să scoată pe piaţă produse de creditare imobiliare cu dobânzi destul de apropiate de programul „Prima casă”.

Principalele instituţii de finanţare din România şi-au scos ofertele pe masă şi îşi aşteaptă clienţii, care nu pot opta pentru „Prima casă”. Încă de la începutul anului trecut bancherii au cerut BNR o relaxare a condiţiilor, astfel încât să-şi poată continua afacerile păstrăndu-şi profiturile la nivelurile anilor trecuţi.

Prima ieşită, prima ofertă

Prima care a luat o astfel de măsură a fost ING Bank, care a ieşit din programul „Prima casă”. Acum oferă un credit ipotecar cu o valoare de până la 80.000 de euro pe 30 de ani. În comparaţie cu celelalte împrumuturi, pe care le puteţi vedea alăturat, la ING, potrivit site-ului băncii, pentru un credit de 75.000 de euro rata lunară va fi de 495 euro/lunar.

Pentru dosar va mai trebui achitat un comision pentru întocmirea documentaţiei de credit: 215 lei plus 1% din valoarea creditului. RBS România oferă un împrumut ipotecar cu o limită destul de ridicată faţă de cele de pe piaţă, de 750.000 de euro. În schimb, pentru un împrumut de 100.000 de euro, pe 30 de ani, rata lunară ajunge la 474 euro.

Avantajele şi dezavantajele împrumuturilor

Prima mare diferenţă dintre „Prima casă” şi un credit imobiliar este segmentul de clientelă căruia se adresează fiecare, a doua variantă având o acoperire mai mare. În schimb, un împrumut prin programul guvernamental are o dobândă anuală efectivă mai mică cu cel puţin două procente şi implicit o rată mai mică.

Un alt avantaj este comisionul de rambursare anticipată de 0%. Ca dezavantaje se poate aminti perioada de procesare şi acordare a creditului care este mult mai mare la „Prima casă”, cu cel puţin o lună. Din acest motiv, în prima parte a derulării programului, unii doritori de credit şi-au pierdut avansurile pe care le dăduseră vânzătorilor de locuinţe.

În timp ce la „Prima casă” dobânda fluctuează în funcţie de indicii Euribor sau Robor la 3 luni, unele credite imobiliare au aceşti doi indici pe o perioadă de 12 luni. Mai mult, în cazul unui credit precum cel solicitat de reporterii EVZ, de 100.000 de euro, la un credit imobiliar avansul este de minimum 25%, adică 25.000 de euro.

În schimb, la „Prima casă” pentru aceeaşi valoare, după noile norme, avansul e de 33.500 euro. Totodată, pentru a diminua cât mai mult riscul recuperării creditelor, unele bănci au introdus asigurarea în caz de şomaj.

Tranzacţiile imobiliare au scăzut în ianuarie

* În prima lună a acestui an, numărul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu peste 30% comparativ cu ultima lună a lui 2009, potrivit datelor publicate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici.

* Conform sursei citate, 21.417 tranzacţii de acest gen au fost semnate în ianuarie, cu 31,6% mai puţine decât în decembrie.

* De asemenea, numărul lor este cu 3% mai mic decât cel din prima lună a lui 2009. Din totalul tranzacţiilor încheiate în ianuarie, 21%, respectiv 4.539, au fost finanţate prin credit ipotecar.

CALCULE

Avans 0% pentru un credit pe 20 de ani

La BCR, pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, cu un avans de 25.000 de euro, rata lunară ar fi ajuns în jurul sumei de 530 de euro. Împrumutul a fost calculat la o dobândă anuală efectivă de 8,03%.Comisionul de rambursare anticipată scade, la această bancă, la 2% după 10 ani. Dacă doriţi să returnaţi creditul în primii trei ani, taxa este de 4,5%.

Dacă luaţi creditul pe 20 de ani, nu trebuie să daţi niciun avans. Pentru o perioadă de 30 de ani, avansul este de minimum 10% din valoarea împrumutului, ne-au transmis ofiţerii de credite ai BCR.

COMPARAŢIE

Rata la BRD, sub 500 euro pe lună

Oferta BRD este ceva mai atractivă din punct de vedere al ratei. Aici aceasta este de doar 498 de euro pe lună şi scade pe parcurs până la 365 de euro, pentru aceleaşi condiţii ca şi la BCR. Şi dobânda anuală efectivă este mai mică: doar 6,68%. Banca mai percepe un comision lunar de gestiune cu o valoare de 0,15% din sold. În plus, se mai plăteşte o asigurare, care costă echivalentul a 0,029% din credit.

Comisionul de dosar este de 1,8% din credit sau minimum 200 de euro. La calculul creditului, s-a luat în considerare un salariu de 3.800 lei.

CASA TA

524 euro lunar, rata la Raiffeisen Bank

Pentru creditul „Casa Ta” Raiffeisen Bank cere o rată lunară de 524 euro şi percepe o dobândă anuală efectivă de 8,10%. Banca are 0% comision de administrare şi tot 0% comision de rambursare anticipată, în limita a 20% din soldul creditului (la fiecare aniversare a creditului).

Deşi ar fi trebuit să ne trimită o ofertă pe e-mail, până la această oră, nu am primit nicio informaţie de la ofiţerul de credite al sucursalei Raiffeisen Bank. În schimb, s-a arătat foarte interesat să ne prezinte oferta pentru programul „Prima casă”.

„SIGUR ACASĂ”

Bancpost - trei ani dobânda neschimbată

Una dintre cele mai scumpe oferte de pe piaţă este cea a Bancpost. Creditul „Sigur Acasă”, vine cu o dobândă anuală efectivă de 8,349%. În aceste condiţii, rata pentru un împrumut de 75.000 euro este de aproape 548 euro pe lună.

În plus, banca ţine dobânda nemodificată în primii trei ani. Ulterior, aceasta va fluctua în funcţie de indicii Robor sau Euribor la şase luni. Comisionul de acordare este de 2% din suma solicitată. Bancpost oferă şi o asigurare în caz de şomaj. Comisionul de rambursare anticipată este de 3,5%.

DOBÂNDĂ ACCEPTABILĂ

O rată mică face diferenţa

Potrivit reprezentanţilor băncii Intesa Sanpaolo, dobânda anuală efectivă (DAE) se ridică la 7,16%, una dintre cele mai mici din piaţă la ora actuală. Pentru un credit de 75.000 euro, rata s-ar ridica undeva la 480 de euro pe lună.

Instituţia financiară acceptă un grad de îndatorare de până la 65%, în funcţie de trecutul clientului şi de eligibilitatea lui. Persoana care a cumpărat o locuinţă prin intermediul unui credit imobiliar nu trebuie să o înstrăineze timp de cinci ani. Asigurarea locuinţei are ca beneficiar clientul care să o cesioneze în fa voarea băncii.

CONDIŢIILE PIRAEUS BANK

5.000 lei, salariul necesar pentru credit

La Piraeus Bank, pentru a lua un credit de 75.000 de euro, solicitantul trebuie să aibă un salariu net de cel puţin 5.000 de lei. Din salariu se iau în calcul şi 261 lei, bani necesari pentru „cheltuieli minime lunare de subzistenţă”. DAE în acest caz este de 6,65%, potrivit ofiţerilor de credite.

Rata va fi de 481 de euro pe lună. Aceasta va fluctua pentru că, asemeni celorlalte cazuri, se ţine cont şi de indicele Euribor la trei luni. În acest caz, comisionul de acordare este de 2%, adică 1.500 de euro. Nu există niciun comision lunar pe care banca să-l perceapă.

CU HOLOGRAF

Millennium Bank face lansare cu cântec

Millennium Bank a lansat recent „Credit Ipotecar”, alături de trupa Holograf. DAE pentru împrumut este de 7,16%, iar rata poate ajunge la aproape 480 de euro pe lună. Dobânzile sunt variabile şi depind de procentul din valoarea imobilului ipotecat pe care îl finanţează banca prin credit, anunţau oficialii băncii. În acest caz nu există niciun comision de administrare.

Se pot acorda până la 300.000 de euro şi se acceptă un avans de minimum 20%. Banca ia în considerare ca venituri bonusuri, comisioane din vânzări, drepturi de autor, venituri din chirii.

PROASPĂT LANSAT

„Noua ta casă” care sună bine

Din ofertele pe care le-am căutat, creditul de la RBS România pare cel mai avantajos. Acesta are o rată de 474 euro pe lună. Începând cu cea de-a 13-a lună, rata se schimbă în funcţie de Euribor la 12 luni. Din cea de-a 37-a lună, se aplică un comision lunar de 0,025% din sold.

La credit se mai plăteşte o taxă de 30 de euro pentru arhiva electronică. Dobânda anuală efectivă este de 6,85%. Comisionul de rambursare anticipată este de 0%. Alte costuri independente de bancă sunt taxele notariale, asigurarea imobilului şi evaluarea locuinţei.

STUDIU

Clienţii şi-au pierdut atât de mult încrederea în bănci încât preferă sfaturile persoanelor neavizate

În ciuda faptului că criză globală a afectat atât încrederea populaţiei în bănci, cât şi opinia faţă de acest sector, clienţii din Orinetul Mijlociu şi zona Europei Centrale şi de Est afişează o loialitate relativ puternică faţă de instituţiile financiare, conform unui studiu realizat de compania de cercetari de piaţă Synovate.

Românii nu văd cu ochi buni băncile locale

Analiza a arătat că, în majoritatea ţărilor, clienţii aleg în primul rând să ceară sfatul membrilor din familie pentru aspecte financiare decât să apeleze la informaţii oficiale de la reprezentanţii băncilor sau altor insituţii financiare. Excepţie fac doar două ţări, Polonia, unde clienţii preferă să discute în primul rând cu băncile pentru sfaturi financiare, şi Arabia Saudită, unde saudiţii preferă discuţiile cu prietenii şi colegii pe problemele economice, în detrimentul membrilor din familie.

„Băncile nu mai sunt principala sursă a sfaturilor financiare pentru populaţie, în timp ce membrii familiei devin o sursă preferată în ceea ce priveşte obţinerea acestor consilieri”, a declarat CEO-ul Synvoate pentru Europa Centrală şi de Est şi Orientul Mijlociu, Kurt Thompson.

* Băncile internaţionale au primit cel mai mic scor în Ungaria şi Grecia, doar 16% şi respectiv 17% dintre respondenţi având o opinie pozitivă despre acestea.

* Cele mai scăzute scoruri pentru băncile locale au fost înregistrate în România şi Ucraina unde 18%, respectiv24% dintrerespondenţi, au avut o opinie pozitivă. Nici grecii nu au o opinie foarte favorabilă referitoare la băncile locale, doar 25% dintre respondenţi vorbind de bine pe acest subiect.

* Întrebaţi cum ar investi un câştig de 1 milion de euro, clienţii declară că i-ar folosi pentru investiţii în sectorul imobiliar. Cel mai mare procent pe acest segment a aparţinut Ungariei, peste 50%.

Viitor sumbru

Părerea populaţiei legată de viitorul apropiat diferă considerabil între ţările incluse în studiu. În timp ce 62% dintre clienţii băncilor din Arabia Saudită sunt de părere că situaţia lor financiară se va îmbunătăţi în următoarele 6-12 luni - şi 39% în Rusia, viitorul este perceput într-o viziune mai sumbră în Ungaria şi Cehia. În aceste două ţări, 28%, respectiv 25% se aşteaptă ca situaţia lor financiară să se înrăutăţeasca, ca şi 20% din clienţii băncilor din Bulgaria şi 19% din Grecia.

18% este procentul clienţilor români care mai au încredere în băncile de pe piaţa locală

Sursa: Evenimentul Zilei

Potrivit directorului ALPAB, Radu Popa, ansamblul cuprinde 44 de locuinţe cu o cameră şi patru apartamente de două camere, investiţia ridicåndu-se la 690.000 de euro. Angajaţii ALPAB care s-au mutat aici vor plăti o chirie lunară de 20 de lei. Pånă ieri, aceştia au locuit într-o magazie. Popa a precizat că alte 100 de familii mai au nevoie de astfel de locuinţe.

Sursa: Curentul

Investitia directa de peste 100 de milioane de euro pe care concernul Delphi a realizat-o in comuna Miroslava, aflata la cativa kilometri de municipiul Iasi, incepe sa aduca profituri semnificative autoritatilor locale din zona. Primaria Miroslava va scoate la vanzare 20 de hectare de teren, chiar langa zona unde Delphi a ridicat fabrica. Pretul minim de pornire a licitatiei este de 40 de euro, mult peste valoarea actuala a terenurilor din Iasi.

Prezenta companiei Delphi in comu­na Miroslava, de langa Iasi, creste arti­ficial pretul terenurilor din zona. Pri­maria Miroslava a anuntat ca va scoa­te la licitatie 20 de hectare de teren din domeniul privat al localitatii, situate chiar langa zona unde s-a dezvoltat uzi­na americana. Pretul de pornire este de 40 de euro pe metru patrat, mult peste media preturilor la terenurile din zona sau care ofera aceleasi facilitati.

„Terenul nu ar trebui sa valoreze mai mult de 5-10 euro pe metru patrat. Datorita prezentei fabricii Delphi in zona, poate urca pana la 15, maximum 20 de euro pe metru patrat”, ne-a declarat Mihai Mancas, agent imobiliar. Dincolo de pretul destul de ridicat, primaria Miroslava impune si o serie de conditii. „Nu dorim doar sa incheiem o tranzactie si sa ne incasam banii. Viitorul cumparator trebuie sa realizeze acolo constructii industriale, hale de depozitare sau supermarketuri, fiindca vorbim despre o zona industriala care trebuie sa se dezvolte”, ne-a declarat primarul comunei Miroslava, Dan Nita.

Anuntul de vanzare a fost postat la ince­putul lunii martie, dar ofertele inca nu au inceput sa apara. Caietul de sarcini poa­te fi achizitionat de la Biroul de Achi­zitii Publice din cadrul Primariei Miro­slava contra sumei de 50 de lei. „Aceasta vanzare o facem pentru ca avem nevoie de bani pentru diverse plati. Putem vinde si parcelat, dar nu mai putin de un hectar. Terenul este situat in zona Bratuleni, chiar langa Delphi, pana in Bahlui”, a completat Nita.

Cele 20 de hectare de teren vor fi instrainate in urma unei licitatii publice des­chise, care va avea  loc in data de 23 martie, incepand cu ora 9 dimineata. Ofer­­tele se vor primi cel tarziu cu o juma­tate de ora inainte de inceperea lici­tatiei.

Delphi, magnet pentru alti investitori

Prezenta Delphi in judetul Iasi ar pu­tea atrage si alte investitii industriale in zona, in special in ceea ce priveste fur­nizorii acestei companii. „Ne incurajam furnizorii sa vina in Romania”, a fost singurul comentariu al reprezentantilor Delphi pe marginea acestui subiect, cu mai bine de un an in urma.

Reprezen­tantii Primariei Iasi au declarat atunci ca responsabilii Delphi au solicitat sprijinul municipalitatii iesene pentru iden­tificarea unor terenuri necesare unor viitoare investitii industriale, respectiv mutarea in zona a activitatii furnizorilor companiei din alte state europene.

„Ne-au comunicat ca exista cativa par­te­neri de afaceri de-ai dumnealor inte­resati sa-si deschida fabrici in apropierea unitatii Delphi de la Miroslava si voiau sa se asigure de disponibilitatea noastra de a-i sprijini. Noi le-am spus ca ii sprijinim cu tot ce este nevoie si avem toata deschiderea pentru atragerea de noi in­vestitori, intrucat in comunele inve­cinate exista suficient teren disponibil pentru astfel de dezvoltari industriale.Va dati seama ca daca mai aduc doua-trei companii internationale pentru a deschide fabrici la Iasi ar fi excelent pentru relansarea economica a zonei”, a declarat Dragomir Tomaseschi, actualul prefect al judetului Iasi.

Ulterior, oficialii Delphi au adus o serie de precizari, sustinand ca „fabricile Delphi Diesel din Franta si Spania conti­nua sa joace un rol-cheie in tehnologia de varf, drept urmare, vor fi sustinute prin viitoare investitii”.

Insa prezenta unor noi investitori ar putea conduce la crearea unui nou con­glo­merat industrial, care sa fie punctul de pornire pentru crearea unui parc indus­trial. O asemenea forma de orga­ni­zare ar putea aduce avantaje tuturor firmelor prezente in zona, nu doar prin prisma infrastructurii, ci si a facilitatilor pe care statul le poate oferi intr-o astfel de situatie.

O afacere banoasa

Prezenta uzinei Delphi in comuna Miroslava a reprezentat o investitie semnificativa pentru localitatea ieseana, avand in vedere ca americanii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul comunei. Localitatea este una dintre cele mai bogate comune din Iasi.

Are 10.000 de locuitori si un buget anual care se apropie de 3 milioane de lei. „Cele mai mari venituri provin din impozitele platite de agentii economici. Cel mai mare contribuabil a fost, pana la venirea Delphi, concernul Metro. Dupa semn­a­rea contractului cu Delphi, compania americana este cel mai mare platitor de taxe, pentru ca la redeventa de 80.000 de euro pe an se adauga impozitul pe cla­dire. Halele ocupa o suprafata uriasa, de 40.000 de metri patrati”, spune repre­zen­tantul comunei Miroslava.

Potrivit ofertei cu care a castigat licitat­ia pentru concesionarea terenului de la Miroslava, Delphi plateste pentru cele 16 hectare de teren o redeventa anuala de 80.000 de euro, timp de 49 de ani. In plus, comuna Miroslava s-a bucu­rat deja de cateva milioane de lei pe care Delphi le-a achitat pentru autorizatiile de constructie.

Alaturi de Delphi si Metro, tot aici platesc impozite locale si firmele Gold&Platin sau Conex, precum si altele care si-au deschis showroomuri sau cladiri de birouri.
Grupul Delphi la Miroslava

Gigantul american Delphi, care ru­leaza anual peste 16 miliarde de euro, a ales comuna ieseana Miroslava pentru o investitie de peste 100 de milioane de euro, care va genera 1.200 de locuri de mun­ca. Americanii intentioneaza sa rea­li­­zeze la Iasi componente pentru siste­me­le de injectie pentru motoarele diesel. Astfel, Miroslava a devenit un al doilea Jucu, plasat de aceasta data langa capi­tala Moldovei.

Situatia este uimitor de ase­ma­natoare in ceea ce priveste relo­ca­rea productiei cu cea a Nokia, care a in­chis fabrica de la Bochum, daca ne gan­­dim ca anul trecut in luna martie in­chi­derea de catre Delphi a fabricii de la Puerto Real, din zona Cadiz, sudul Spa­niei, a provocat proteste de strada. Mii de oameni s-au solidarizat cu cei 1.600 de muncitori care au ramas fara lucru.

La doar cateva luni dupa aceea, la mijlocul anului trecut, producatorul american, care mai detine doua fabrici in Romania, la Ineu si Sannicolau Mare, a anuntat ca intentioneaza sa-si extinda productia catre Est. Locatia aleasa a fost Iasiul. Unul dintre argumentele pentru care a fost ales Iasiul este faptul ca ofera forta de munca ieftina si calificata, avand in vedere ca este un centru universitar puternic.

In ultima perioada comuna din preajma Iasiului a avut parte de o dezvoltare economica explo­ziva. Alaturi de Delphi si compania Me­tro, tot aici platesc impozite locale si firmele Gold&Platin sau Connex, precum si alte companii care si-au deschis show­roomuri.

Bani din vilele bogatasilor

Localitatea castiga anual aproape o jumatate de milion de euro din impozitele platite de cei care si-au construit aici vile. Comuna Miroslava a devenit in ultimii ani scena unei adevarate explozii pe piata imobiliara.

Situata la numai cinci kilometri de Iasi, localitatea este considerata cea mai dezvoltata din mediul rural al judetului. Sute de case au fost construite in numai cativa ani, ceea ce a facut din Miroslava una dintre cele mai bogate comune din Iasi. Zona este extrem de atractiva tocmai datorita apropierii de oras.

Sursa: Financiarul

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti ­ prin completul format din magistraţii Simona Gina Pietreanu (preşedinte de complet), Mirela Vişan şi Doiniţa Mihalcea - a admis recursul împotriva verdictului Tribunalului Bucureşti, declarat de Ministerul Tineretului şi Sportului, de SC Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) SA şi de SC Domino 94 Impex SRL.

Potrivit Biroului de Presă al Curţii de Apel Bucureşti, instanţa a constatat motive de nulitate absolută a deciziei pronunţate de tribunal în apel, astfel că instanţa a casat decizia cu pricina şi a trimis dosarul la tribunal pentru rejudecarea apelului.

Astfel că reprezentanţii Clubului Sportul Studenţesc Bucureşti şi Municipiul Bucureşti, prin reprezentantul legal ­ primarul general Sorin Oprescu, o vor lua de la capăt în lupta pentru recâştigarea celor şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău.

NULITATE RECUNOSCUTĂ

Este revoltător faptul că judecătorii Curţii de Apel au admis recursul celor de la BTT şi SC Domino Impex SRL în condiţiile în care Tribunalul Bucureşti a dat un verdict clar în 2008, recunoscând nulitatea actului de vânzare- cumpărare, dar şi a dreptului de proprietate deţinut de BTT.

Până la urmă este vorba de 70.000 de metri pătraţi, aflaţi pe domeniul public al Capitalei, fapt dovedit prin acte de reprezentanţii Clubului Sportiv Sportul Studenţesc, singurii de altfel care şi-au păstrat domeniul de activitate. Lupta lor a început acum şapte ani, când pe baza unor documente au demonstrat că spaţiul verde este proprietatea Primăriei Capitalei şi nu a BTT.

În decizia dată de Secţia IV-a a Tribunalului Bucureşti era precizat negru pe alb că lanţul ilegalităţilor a început încă din 1999 când Ministerul Tineretului şi Sportului a emis un certificat de proprietate pe cele şapte hectare, beneficiar fiind BTT.

Ulterior acesta a vândut cu nici mai mult, nici mai puţin de un milion şi jumătate de dolari 63.000 de metri pătraţi firmei SC Domino Impex SRL, în spatele acesteia fiind clanul Alexandru Bittner, Adrian Petrache şi Bartolomeu Finiş. Restul de 7.000 de metri pătraţi i-au revenit lui Fernando Enciu. Decizia Curţii de Apel nu face decât să încurajeze mafia din Herăstrău. Totul va fi luat de la zero, în condiţiile în care este vorba despre un domeniu public al Capitalei.

Sursa: Jurnalul National

Media zilnică a numărului de vizitatori s-a redus în a doua săptămână de deschidere, la circa 43.000 de persoane, faţă de 78.750 în primele patru zile.

“Circa 300.000 de persoane au trecut pragul Sun Plaza în perioada 1-7 martie. Astfel, numărul vizitatorilor de la deschidere până în prezent a crescut la 615.000, aproximativ 1 din 3 bucureşteni descoperind deja Sun Plaza. Cifrele sunt apreciate de administrator ca fiind extrem de pozitive, în condiţiile în care majoritatea zilelor scurse de la deschidere au fost de lucru”, susţin reprezentanţii centrului comercial.

Încă 8 magazine deschise

În ultima săptămână au mai fost deschise încă opt magazine şi restaurante. Centrul comercial cuprinde 130 de magazine şi a atras investiţii de 200 milioane de euro. Conform dezvoltatorului proiectului, firma EMCT, 97% din suprafaţa închiriabilă de 80.000 de metri pătraţi a fost deja contractată de retaileri.

Centrul va cuprinde 15 săli de cinema, care vor fi deshise în aprilie, cu o capacitate de 3.000 de locuri, un club de bowling şi billiard, un cazino, un pub şi cafenele.

Sursa: Capital

Spre comparaţie, în decembrie 2009 au fost parafate 31.413 tranzacţii, iar în ianuarie anul trecut 22.182 operaţiuni.

Din totalul tranzacţiilor încheiate în ianuarie, 21%, respectiv 4.539, au fost finanţate prin credit ipotecar. În ianuarie 2009, numărul actelor de garanţie încheiate de notari s-a ridicat la 3.484.

Impozite pe tranzacţii de 30,8 mil. lei

Pe de altă parte, valoarea impozitelor pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare a înregistrat o uşoară creştere, de la 30,3 milioane de lei la 30,8 milioane de lei, corespunzător lunilor ianuarie din 2009 şi 2010.

Anul trecut, numărul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu 27,28% faţă de 2008, la 352.518 operaţiuni, iar valoarea impozitelor pe veniturile din transferurile de proprietăţi s-a redus cu 52%, la 498,7 milioane lei.
Impozitul este cuprins între 1% şi 3%, în funcţie de valoare şi data dobândirii proprietăţii.

Sursa: Capital

„Nu am mai început afacerile cu fondul de investiţii, deocamdată aşteptăm ca situaţia din piaţă să se îndrepte. M-am implicat în nişte afaceri personale în tehnologie, vechea mea pasiune, în Marea Britanie, în domeniul software-ului. Vizitez România periodic şi nu am renunţat la intenţia de a investi în imobiliare”, a declarat pentru capital.ro Diwaker Singh.

Acesta a părăsit poziţia de CEO şi acţionar al Copper Beech în aprilie anul trecut, după ce compania a trecut printr-un proces de restructurare în urma căruia jumătate din angajaţi au fost destituiţi, şi a renunţat la acţiunile pe care le deţinea în cadrul companiei.

După demisie, acesta a anunţat că, în câteva luni, va pune bazele unui nou fond de investiţii imobiliare, cu un capital de start în valoare de 100 mil. euro, care se va concentra pe achiziţia de proprietăţi „distressed” (care se tranzacţionează la preţuri sub nivelul considerat normal pentru o piaţă). Singh viza achiziţii de proprietăţi de peste 10 mil. euro.

Omul de afaceri indian Diwaker Singh are 51 de ani şi a ocupat în perioada 1998-2002 funcţia de preşedinte şi CEO al Telemobil SA din România, compania care deţine brandul Zapp. Ulterior a fost, timp de patru ani, preşedinte al Delta Nature Resort în care a fost asociat cu omul de afaceri Nicolae Raţiu. Din 2006 a fost angajat ca director general al dezvoltatorului imobiliar Copper Beech.

Copper Beech în pragul falimentului

În 2007, anul lansării Copper Beech pe piaţa locală, acţionarii aveau în plan dezvoltarea unui portofoliu de 16 proiecte rezidenţiale, care ar fi totalizat 17.000 de locuinţe. Bugetul necesar pentru aceste investiţii a fost estimat la acea vreme la 2,5 mld. euro. La sfârşitul anului 2007, compania a semnat un acord de finanţare în valoare de 575 mil. euro cu Banca Comercială Română (BCR), credit ce urma să fie folosit odată cu începerea celui de-al doilea proiect al companiei. Încă de la sfârşitul anului 2008, reprezentanţii Copper Beech au anunţat blocarea proiectelor, motiv pentru care creditul de la BCR nu a mai fost accesat.

Vehicolul investiţional Copper Beech Capital, stabilit pentru dezvoltarea ansamblului rezidenţial Blue Tower din Colentina, singurul proiect început de companie, a intrat în insolvenţă după ce Tribunalul Bucureşti a aprobat solicitarea firmei controlate de grupul britanic Copper Beech în luna octombrie 2009.

Proiectul Blue Tower, din zona Colentina din Bucureşti, trebuia finalizat în luna septembrie a anului trecut şi cuprinde un bloc de 16 etaje, totalizând 156 apartamente. Fondurile necesare dezvoltării proiectului, investiţie de 30 mil. euro, au fost asigurate din surse proprii, precum şi printr-un credit în valoare de 14 mil. euro contractat de la Alpha Bank.

Sursa: Capital