flux imobiliar

Consilierul guvernatorului Isărescu spune că statul a contribuit la recesiunea de anul trecut, prin împrumuturile masive luate de la bănci. Banii nu au fost folosiţi însă pentru plata datoriilor către companiile private.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, atrage atenţia că tot mai mulţi români cu restanţe la credite riscă să fie executaţi silit de bănci, rămânând astfel fără locuinţele cumpărate cu banii împrumutaţi, cu care au garantat finanţările. “S-ar putea să vedem şi lucruri triste, s-ar putea să vedem şi oameni scoşi din case. Sigur că e important ca băncile să fie atente la această problemă socială, e important ca şi Guvernul să intervină în această chestiune, dacă poate interveni”, a declarat Vasilescu într-o conferinţă de presă desfăşurată la Ploieşti.

Per total, restanţele românilor numărau aproximativ 2,15 miliarde de euro în prima lună a acestui an, de la aproximativ 900 de milioane de euro în ianuarie 2009, arată datele BNR, sumele referindu-se la expunerea faţă de un singur debitor, de cel puţin 20. 000 de lei. În ianuarie, peste 214.000 de români - persoane fizice şi companii - aveau restanţe la bănci, în creştere cu 36% comparativ cu prima lună a anului trecut, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din debitori au întârzieri la plata ratelor.

Recent, specialistul în insolvenţă şi faliment Gheorghe Piperea avertiza asupra creşterii alarmante a cererilor de executare silită formulate de bănci în cazul persoanelor fizice, cele mai multe pentru credite de nevoi personale de 30.000-40.000 de lei. Astfel, potrivit acestuia, în februarie, peste 100.000 de români erau în procedură de executare silită pentru că nu şi-au plătit ratele la bănci.

Finanţele au contribuit la recesiunea din 2009

La înrăutăţirea situaţiei economice în 2009 a contribuit chiar statul, care s-a împrumutat masiv de la bănci, pentru a acoperi cheltuielile curente, avertizează consilierul guvernatorului băncii centrale.

“Având bani, băncile au dat sistematic, de-a lungul întregului an (anul 2009 - n.r.), săptămână de săptămână, Ministerului Finanţelor. Pentru ce? Pentru acoperirea deficitului bugetar în primul rând. Adică să plătească pensii, să plătească salarii, să plătească datorii, atât cât a putut Ministerul Finanţelor să plătească, pentru că, din păcate, a plătit prea puţin şi a contribuit şi Ministerul Finanţelor la recesiunea pe care am suportat-o în 2009″, a spus Vasilescu.

Anul trecut, împrumuturile statului s-au ridicat la aproape 30 miliarde de lei (în jur de 7 miliarde de euro), în creştere cu 172% faţă de finele anului 2008, arată datele băncii centrale. De altfel, faptul că statul a “uitat” să-şi onoreze datoriile faţă de companiile private se vede şi în modul în care au fost îndeplinite criteriile de performanţă stabilite prin acordul stand-by cu instituţiile financiare internaţionale. România a respectat condiţiile cerute de FMI, cu o singură excepţie: cea legată de arierate, pentru care am obţinut o amânare.

Nu există program anticriză

Potrivit acestuia, arieratele au fost făcute de către Ministerul Finanţelor, care nu a achitat notele de plată către firmele private şi, prin aceasta, “le-a mai dat un brânci”. La finele anului trecut, datoriile totale ale statului către firme erau de 2,67 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind întârzierile la plată de peste 30 de zile, de 683 milioane de lei. Cel mai mare datornic este administraţia locală, care la sfârşitul anului 2009 avea de plătit către mediul privat 1,6 miliarde de lei, în special către constructori. Problema datoriilor mai mari de 90 de zile este în continuare de actualitate, guvernul trebuind să le reducă cu 60% până la finele anului, de la 1,5 miliarde de lei la 480 milioane de lei în decembrie 2010.

Statul nu numai că a contribuit la recesiunea din 2009, când economia a scăzut cu 7,1%, dar nici nu a luat vreo măsură reală pentru combaterea efectelor crizei. “Din păcate, foarte multe măsuri (…) anticriză de fapt nu sunt măsuri anticriză, ci sunt măsuri sociale menite să anestezieze efectele crizei sau efectele unor măsuri anticriză care sunt, vrând, nevrând, dure”, a spus consilierul guvernatorului BNR. El a subliniat că singurul program anticriză “real, concret şi eficace” este acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, după cum a declarat anul trecut Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Sursa: Gandul