flux imobiliar

Ministerul Dezvoltarii ar face rost de bani pentru constructii noi numai daca vinde apartamentele inchiriate

Ministerul patronat de Elena Udrea, care gestioneaza politicile de locuire, va fi intr-o criza acuta de lichiditati in acest an. Desi cele mai mari promisiuni de investitii facute de actualul ministru vi­zeaza constructia de locuinte, progra­mele aferente sufera intr-o masura mai mare comparativ cu celelalte domenii ale MDRT.

Astfel, daca bugetul total al ministerului este cu 38% mai mic decat cel de anul trecut, pentru Agentia Nationala de Locuinte (ANL) fondurile alocate in acest an sunt reduse cu apro­ximativ 55%.

Acest lucru explica artificiul pus la cale de reprezentantii MDRT prin care bancile vor finanta politicile de locuire ale guvernului creditand cumpararea lo­cuintelor ANL de catre actualii chiriasi.

Cu stangu-n dreptu’

Una dintre directiile bune, dar cu mers schiop,  in contextul poli­ti­cilor de lo­cuire din Romania, a fost ini­tierea progra­mului de cons­tructie a a­parta­men­telor cu chirie. La nivel european, gu­vernele in­curajeaza auto­ri­tatile public­e locale sa creeze un astfel de fond de lo­cuinte ca o forma de sustinere a eco­nomiei private.

In general, detinerea unei case in pro­prietate il leaga pe pro­prietar de zona in care locuieste, limi­tand mobilitatea si opor­tunitatile acestuia la angaja­torii locali. Prin urmare, ide­ea infiintarii unui fond de locuinte cu chirie pleca de la nevoile de resurse u­mane ale companiilor private.

Parea ca Guvernul Romaniei a inteles acest lucru si in ultimii ani a dezvoltat un fond care cumuleaza peste 20.000 de locuinte cu chirie. Noua initiativa guvernamentala prin care se urmareste vanzarea locu­intelor cu chirie (prin programul „Prima casa”) anuleaza insa eforturile unui de­ceniu de investitii publice.

De aceea, din punctul de vedere al politicilor de lo­cuire, vanzarea apartamentelor ANL este o masura contradictorie si de neinteles pentru ca, asa cum sustin oficialii, banii obtinuti vor fi reinvestiti in construirea de alte blocuri cu chirie. In definitiv nu este clar, guvernul vrea sau nu un fond de locuinte cu chirie?

Ce mai ramane pentru restul

Din vanzarea celor 20.000 de lo­cuinte construite prin ANL statul vrea sa obtina aproximativ 500 de milioane de euro. Plafonul maxim alocat pentru acest an prin „Prima casa 2” este de 700 de milioane de euro. Daca tinta MDRT va fi urmarita intocmai, pentru restul solicitantilor de credite „Prima casa 2” vor ramane cel mult 200 de milioane de euro, bani suficienti pentru cel mult 3.400 de locuinte cu pret de 60.000 de euro bucata.

Singura speranta a celor care nu sunt norocosii po­sesori ai unui apartament ANL este ca toti chiriasii sa refuze oferta MDRT. Se stie, iar locatarii aparta­men­telor ANL confirma faptul ca antre­pre­norii contractati de ANL au utilizat ma­terialele cele mai ieftine de pe piata. Acest lucru combinat si cu o slaba ca­litate a lucrarilor de constructii au adus o faima proasta ansamblurilor rezi­dentiale construite prin pro­gramele ANL.

Prin urmare, ne-am astepta ca beneficiarii locuintelor ANL sa fie mai reticenti cu ideea cumpararii unor pro­prietati de calitate proasta. Insa oficialii ministerului declara, pe baza unei an­chete realizate printre chiriasii ANL, ca mai mult de 80% dintre acestia inten­tioneaza sa cumpere locuintele in care stau. Asta inseamna ca, practic, cei care vor beneficia de pe urma „Primei case” ar putea fi chiriasii ANL, dar si clientii si antreprenorii de constructii din siste­mul ANL.

Ce spun chiriasii

M. Simion, chirias intr-o locuinta din ansamblul Brancusi din Capitala, spune ca daca pretul de cumparare al apar­tamentului in care locuieste ar fi fost mai mare n-ar fi accceptat sa cumpere. Preturile aprobate de guvern sunt de 19.140 de euro pentru o garsoniera, 26.950 de euro pentru doua camere si cel mult 36.014 euro pentru o locuinta cu trei camere.

„Pretul actual impus de ca­tre ANL este real si reflecta costurile de deviz la care s-au realizat aceste con­structii, respectiv 200-250 euro/mp con­struit. Pretul unitar pe care vrea Agentia sa-l incaseze in cazul meu este cu 5.000 de euro peste devizul antreprenorului. Tin sa precizez ca vorbim despre preturi la nivelul anului 2003-2004, ani in care s-a construit cartierul Brancusi”, explica Simion.

„Intr-adevar, pretul este sub ni­ve­lul de piata in Bucuresti, dar presa trebuie sa vada si cealalta fata a lu­cru­rilor. Locuintele de calitate proasta, con­struite cu materiale ieftine, se degradeaza mai repede. Daca nu inlocuiesti sau repari la timp, interventiile ulte­rioare sunt mai costisitoare”, adauga M. Simion.

Aceasta obligatie ii revine teo­retic proprietarului apartamentului, care in toate cazurile este primaria lo­cala. Multi chiriasi ar investi in im­bunatatirea confortului si a calitatii constructiilor daca ar fi pro­prietari.

In blocul in care locuieste domnul Simion, aproximativ 70% dintre chiriasi sunt copii de bani gata - fii de judecatori, primari, politicieni. De fapt, masinile parcate in cartierul Brancusi ar trezi poate si invidia realizatorilor Top Gear. „Dupa parerea mea, doar vreo 30% dintre chiriasi au primit repartitii pe meritate, restul sunt pile”. Proportia mare a chi­riasilor bogati este insa in avantaj pentru guvern, deoarece majoritatea acestora nu vor avea probleme in a face rost de bani pentru privatizarea locuintelor.

Un alt argument invocat de chiriasi in favoarea cumpararii este scumpirea serviciilor de administrare. „Adminis­tratia Domeniului Public ne fura, vrem sa cumparam locuintele ca sa ne ges­tio­nam singuri cheltuielile cu admi­nis­tra­rea”, declara reprezentantul locata­rilor unui bloc ANL din ansamblul Brancusi din Capitala.

Planurile Executivului

Cel mai mare volum de investitii va fi directionat in acest an catre programul „Locuinte pentru tineri“, destinate inchi­rierii. In acest an, potrivit unei informari trimise catre „Financiarul”, ANL va incepe prin acest program lucrarile de constructii pentru 12.763 de locuinte, in 348 de amplasamente. In cazul proiec­telor ipotecare, Agentia vrea sa inceapa construirea a 1.027 de locuinte (853 de apar­tamente si 174 de case) in opt ampla­samente.

Problema ANL este limitarea finan­ciara. Pentru anul 2010, agentia are alo­cat programului „Locuinte pentru tineri“ un buget de 186.178 milioane de lei, cu 54,8% mai putin fata de suma de care a dispus cu un an in urma, cand a bene­ficiat de 411.402 milioane de lei.

De aceea apartamentele construite prin programele Agentiei Nationale pen­tru Locuinte si aflate acum in posesia chi­riasilor pot fi acum vandute titula­rilor contractelor dupa expirarea a mi­nimum un an de inchiriere nein­trerupta.

Valoarea de vanzare a locuintei se va calcula de catre autoritatile admi­nis­tratiei publice locale sau de operatorii eco­nomici in a caror administrare se afla imo­bilele si reprezinta valoarea de in­locuire diminuata cu amortizarea cal­culata de la data punerii in functiune a locuintei pana la data vanzarii acesteia.

Renasterea satului, momentan in promovare

Un alt program consumator de re­surse financiare este cel al locuintelor pentru specialisti in mediul rural, numit de catre MDRT pompos „Renasterea sa­tu­lui romanesc - 10 case pentru spe­cia­listi”.

Potrivit ANL, acesta se afla acum in faza solicitarilor catre consiliile locale din mediul rural privind situatia cu am­plasamentele propuse. Abia dupa asta ANL va stabili lista sinteza. In Ro­mania exista 2.600 de comune, iar con­struirea a 10 case in fiecare presupune atragerea unor fonduri de peste 900 de milioane de euro (cel putin 350.000 de euro pen­tru fiecare comuna).

Exceptand locali­tatile din zonele turistice sau din proxi­mitatea marilor orase, piata caselor de vanzare la tara este atat de ieftina incat demersul guvernului nu poate fi inteles.

Sursa: Financiarul