flux imobiliar

Construirea de noi locuinţe pentru tineri cu fonduri din vânzarea celor existente către chiriaşi e împiedicată de primării şi de insuficienţa cererilor de cumpărare.

Aproape toate declaraţiile publice ale ministrului dezvoltării Elena Udrea fac referire la construirea de noi locuinţe pentru tineri, cu fonduri strânse din vânzarea celor existente către chiriaşi.

Dacă nu sunt doar un exerciţiu de imagine, aceste declaraţii nu au nicio bază reală. Multe primării încă nu facilitează vânzarea, dar nici chiriaşii nu se grăbesc să depună cereri de cumpărare.

Scoaterea la vânzare a locuinţelor ANL către chiriaşi, la solicitarea acestora, s-a încercat şi anul trecut, iar anul acesta se vorbeşte tot mai des despre acest lucru. Cu toate acestea, până în prezent, vânzările sunt ca şi inexistente.

Abia în noiembrie 2009 s-a vorbit de o locuinţă vândută undeva în judeţul Buzău. „De atunci am înţeles că s-au mai vândut câ­teva, dar… primăriile nu ne prea furnizează date actuali­zate”, a declarat un reprezentant ANL care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Chiar dacă până în pre­zent nu s-a vândut mai nimic, asta nu-i împiedică pe guvernanţi să se întreacă în decla­raţii. „Este vorba de a putea vinde în perioada următoare în jur de 22.000 de locuinţe. Cu banii care se adună imediat facem alte noi locuinţe”, a declarat premierul Emil Boc.

De asemenea, ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, îşi doreşte ca în următorii trei ani să construiască „100.000 de locuinţe pentru cei aproximativ 100.000 de tineri care s-au adresat în acest sens administraţiilor publice locale”.

Cel pu­ţin pentru acest an, bugetul MDRT e cam la jumătate fa­ţă de anul trecut. În acest timp, Bucureştiul şi alte mu­nicipii din ţară ţin locuinţele în ograda lor fără a le scoate în spaţiul privat al statului pen­tru a putea fi vândute. Nici chiriaşii nu se grăbesc cu cererile, fie pentru că nu le plac actualele locuinţe într-a­tât încât să le cumpere, fie pentru că nu au bani.

Preţul propus

Chiar dacă solvabilitatea unora dintre solicitanţi e in­cer­tă, până în prezent s-au propus mai multe variante de preţ de vânzare. Singura şan­să pentru ca anumite locuinţe ANL să fie vândute este ca pre­ţul acestora să fie sub cel al altor oferte de pe piaţă. Lu­crurile nu stau însă aşa, în opinia guvernanţilor.

Astfel, Guvernul a adoptat, la propunerea MDRT, o ho­tărâre prin care se modifi­că şi completează normele me­todologice de funcţionare a ANL. Preţul de ofertă este calculat de administratorii lo­­cali şi este legat de valoa­rea de înlocuire, actualizată a­nual de către MDRT.

A­ceas­tă va­loare are în compu­nere mai mulţi indici, printre care valorile contractelor de antrepriză încheiate re­cent de ANL, dar şi un alt in­dice corelat perioadei când s-au înce­put lucrările. Cu alte cu­vinte, va conta la stabili­rea acestui preţ şi data la ca­re a fost construită respectiva lo­cuinţă.

Mai precis, o lo­cu­inţă construită pe vârf de preţ, prin 2008, într-o localitate mică, ar putea avea un preţ de ofertă mai neatractiv faţă de o locu­inţă construită într-un muni­cipiu în 2002 sau 2003.

O altă variantă de preţ, ve­hiculată de Elena Udrea în lu­nile trecute, a fost aceea a uni­formizării la nivel naţio­nal, pornind de la premisa că în ţară s-a construit cam cu ace­laşi preţ, exceptând cos­tul te­re­nului. Această i­dee este contrazisă de realita­tea din teren.

„În Bacău, dar şi în alte locuri din ţară, ma­nopera firmelor care au lucrat pentru ANL a fost mult mai redusă decât în Bu­cu­reşti”, a declarat Ionuţ To­mescu, purtătorul de cu­vânt al Primăriei Bacău. În continuare, celor mai mulţi pri­mari nu le e clar ce preţ pot cere pe o locuinţă ANL. In­di­ferent însă de preţul propus, preţul de tranzac­ţionare va fi stabilit de cumpărători.

Bucureştiul nu se grăbeşte

Dacă în alte oraşe ale ţării sunt totuşi scoase la vânzare locuinţe ANL pentru chiriaşi, acest lucru nu e valabil deocamdată pentru Capitală. Aici, locuinţele nu au fost încă scoase din domeniul public al primăriilor.

Mai mult decât atât, chiar dacă este de acord cu vânzarea locuinţelor, primarul general nu acceptă acest lucru în orice condiţii. „Ar trebui revăzut procentul de 80 la sută din vânzarea imo­bilelor care va merge că­tre ANL, având în vedere că este vorba şi de efortul muni­cipalităţii”, a declarat Sorin Oprescu.

Nu trebuie uitat că primă­riile câştigă bani buni din în­treţinerea locuinţelor. Dintr-o eventuală vânzare, aproape nimic nu merge spre primă­rii, singurul câştig fiind cel mult unul… electoral. În cazul Bucureştiului însă, şi aici este o mare problemă: terenuri mari şi aproape de utilităţi, astfel ca eventualele costuri cu tragerea utilităţilor să fie mai reduse, nu mai există.

Te­renurile situate la distanţă de Bucureşti, chiar dacă sunt mai ieftine, sunt departe de u­ti­lităţi. Astfel că, în cazul Ca­pitalei, chiar dacă primăriile ar lăsa locuinţele pentru a fi transferate în domeniul privat al statului, nu prea ar mai avea posibilitatea de a construi altele noi decât foarte scump, când nu prea sunt fonduri.

Finanţarea - o problemă dificil de rezolvat

În ceea ce priveşte solvabilitatea solicitanţilor, părerile sunt îm­păr­ţite. „Chiar dacă statul i-ar susţine într-un fel sau altul pe chi­ria­şii solicitanţii de locuinţe ANL pentru cumpărare, în general, scoringul acestora în faţa băncilor va fi slab.

Nu cred că băncile se vor grăbi să se angreneze în aşa ceva. Chiar şi în condiţiile în care rata de capital ar fi garantată în vreun fel de către stat, nu sunt garantate dobânzile”, a declarat Daniel Tudor, Şeful diviziei de Real Estate la Volksbank.

„Am avut discuţii şi mai multe soli­citări legate de credite pentru chiriaşi ANL în vederea achizi­ţio­nării. Nu am finalizat încă niciunul pentru că încă nu există o re-laţie clară între bancă şi ANL. Există şi clienţi solvabili. Pe partea legală însă, lucrurile sunt blocate şi nu există departamente speciale care să se ocupe profesionist de aceste aspecte”, a declarat Anca Bidian, general manager al Kiwi Finance.

Primăriile din ţară au foarte puţine cereri de cumpărare

Din discuţiile cu primăriile oraşelor unde sunt cele mai multe locuinţe ANL pentru tineri aflăm că mai sunt destule care încă nu sunt scoase la vânzare, dar şi că solicitanţii nu se înghesuie cu cereri. „Nu s-a vândut nimic, nici în acest an şi nici anul trecut.

Suntem abia în faza de întocmire a cărţilor funciare pentru doar 200 de apartamente, apoi vor urma diverse proceduri. Avem doar 110 cereri pentru oraşul Bacău”, a declarat Tomescu. „Din cele 251 de locuinţe din Târgu-Mureş, niciuna nu e scoasă la vânzare, toate sunt încă în domeniul public, pentru că aşa a hotărât Consiliul Local.

În prezent, s-a hotărât că e mai convenabil să se păstreze la stadiul de apartamente cu chirie”, a precizat Bako Attila, director exe­cutiv la Direcţia patrimoniu. În Bistriţa Năsăud nu s-au mai construit locuinţe din 2006.

Astfel, cele 359 construite imediat după 2001 sunt trecute prin hotărâre de guvern în proprietatea privată a statului, dar, pe lângă astea, cele recepţionate în 2006 aşteaptă o hotărâre de guvern în acest sens.

„Pentru cele 359 scoase la vânzare au existat încă de anul trecut 35 de cereri de cumpărare, dar între timp şase au renunţat şi au ales să-şi construiască singuri case, astfel că au mai rămas 29 de cereri”, a declarat un reprezentant al Primăriei Bistriţa, care a vrut să rămână anonim.

Cu alte cuvinte, situaţia cererilor şi a ofertelor din ţară nu seamănă deloc cu cifrele promiţătoare vehiculate de guvernanţi în acest sens.

Sursa: Saptamana Financiara